11.1 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăSpecialMisiune imposibilă a diplomaţiei la Geneva

Misiune imposibilă a diplomaţiei la Geneva

Miniştrii de Externe ai SUA, UE, Rusiei şi Ucrainei s-au întâlnit joi la Geneva în prima reuniune de acest gen după izbucnirea crizei ucrainene, scopul fiind găsirea de soluţii pentru aplanarea conflictului. La Moscova, preşedintele rus a avertizat că nu exclude trimiterea de trupe în est după noaptea cea mai sângeroasă a crizei, când trei separatişti pro-ruşi au fost ucişi într-un atac în Mariupol. El a cerut Republicii Moldova şi Ucrainei ridicarea blocadei impusă Transnistriei.

Discuţiile, desfăşurate într-un hotel din Geneva, au fost dificile între Rusia şi Occident, cererile fiecărei tabere părând de neconciliat, iar timpul acordat discuţiilor a fost extrem de strâns. După mai multe întâlniri bilaterale în cursul dimineţii de joi şi reuniunea comună de la ora 10.00 pentru dejun de lucru, urmată de o conferinţă de presă, diplomaţii au părăsit Geneva.

Nici unul dintre participanţi nu a avut acceaşi agendă, iar analiştii şi diplomaţi occidentali estimau de la început că şansele unor progrese acceptate de ambele părţi sunt extrem de slabe. Secretarul de stat american, John Kerry, şi şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton doresc ca Rusia să dea semne de retragere, exact contrariul a ceea ce se petrece în estul Ucrainei, unde implicarea Moscovei este la fel de manifestă cum a fost şi în Crimeea, anexată de Rusia luna trecută. Dacă Moscova nu se angajează pe calea reducerii tensiunii, americanii şi europenii au prevăzut deja sancţiuni suplimentare contra Rusiei, de săptămâna viitoare. Preşedintele Barack Obama reafirma miercuri: „Dacă Rusia nu profită de această oportunitate (la Geneva) pentru o aplanare a conflictului, preţul plătit va creşte”, SUA pregătind noi sancţiuni.

Această cerere nu are nici o şansă să fie auzită la Moscova, care neagă toate acuzele care i se aduc. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, numit şi „domnul niet”, a explicat la Geneva că ceea ce vrea Rusia este „federalizarea” Ucrainei, care ar acorda o largă autonomie regiunilor din est şi sud, motivând o puternică proporţie de rusofoni, care nu sunt neapărat ruşi etnici cum a fost cazul în Crimeea. Iniţial, Rusia a vrut să aducă la Geneva partizani ai descentralizării dar joi s-a străduit să demonstreze că statul ucrainean este foarte slab, aşa cum arată în fiecare zi lipsa de acţiune a poliţiei şi tergivesările armatei sale care a pierdut Crimeea fără a trage un singur foc de armă. Pentru Moscova, nu este vorba de a negocia cu Kievul sub mediere internaţională o soluţie pentru criza ucraineană, ci de a găsi cu Occidentul un model pentru viitorul Ucrainei. În timp ce în teren, situaţia scapă din ce în ce mai mult de sub controlul puterii interimare de la Kiev, Moscova nu ratează ocazia să demonstreze occidentalilor că originea conflictului rezidă în „profunda criză structurală a statului ucrainean”. Un diagnostic pentru care Kremlinul nu are decât un singur remediu – federalizarea ţării. În ultimele zile, Rusia a condiţionat negocierile de la Geneva de absenţa intervenţiei militare ucrainene în regiunile din est dar a renunţat la un astfel de boicot care se putea întoarce contra sa.

Kievul respinge federalizarea dorită de Kremlin, pentru ministrul ucrainean de Externe „calea diplomatică” fiind încă posibilă şi este „singurul mod de stabilizare a situaţiei”. La sosirea la Geneva, el a declarat că este pregătit pentru dialogul cu Rusia dar a exclus să discute despre federalizare, aşa cum cer Moscova şi separatiştii.

Transnistria preocupă Kremlinul

Bruxellesul şi Washingtonul resping scenariul rus. Obiectivul SUA este ca Rusia să înceteze să susţină şi să încurajeze separatiştii şi să îşi retragă trupele masate la frontiera cu Ucraina. Dar, joi dimineaţă, partea rusă a alimentat tensiunea. În cadrul şedinţei televizate de întrebări-răspunsuri a lui Putin, liderul de la Kremlin a declarat că speră să nu folosească dreptul de recurgere la forţă militară în estul Ucrainei. Totodată, el a recunoscut în premieră că forţele militare ruse erau prezente în Crimeea, în timpul referendumului, precizând că ţara sa a fost silită să răspundă la extinderea NATO şi că anexarea Crimeii a fost în parte influenţată de expansiunea alianţei militare occidentală în Europa de Est. Până acum, Moscova a negat prezenţa soldaţilor ruşi de elită sau de agenţi în teritoriul ucrainean. De altfel, Putin a dezminţit din nou că forţele ruse operează în estul Ucrainei şi este implicată în evenimentele din ultimele zile. Putin a mai prevenit că autorităţile ucrainene duc ţara spre „abis” dacă nu acceptă „dialogul” cu separatiştii. „Consiliul Federaţiei Ruse a conferit preşedintelui dreptul de utilizare a forţelor armate în Ucraina. Sper că nu voi fi obligat să recurg la acest drept”.

De asemenea, Putin a cerut Republicii Moldova şi Ucrainei să ridice imediat blocada impusă Transnistriei, subliniind că „Transnistria este o problemă serioasă. Acolo locuiesc mulţi cetăţeni ruşi, care sunt pentru Rusia. Oamenii au propria viziune faţă de viitor. Trebuie să avem un dialog cu R Moldova şi Ucraina”.

Cele mai citite

Revolut: Sistemele antifraudă ale băncii digitale au prevenit pierderi evaluate la 475 milioane de lire sterline

Revolut, fintech-ul global cu peste 40 de milioane de clienți la nivel global, din care peste 3,5 milioane de clienți în România, prezintă primul...

Anunțul BNR legat de cursul euro

Moneda naţională s-a depreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9762 lei, în creştere...

Românii Investesc Record în Titlurile de Stat: O Premieră în Guvernarea PSD

Sub guvernarea lui Marcel Ciolacu, investițiile fără precedent devin motorul dezvoltării țării, iar economia României se clasează constant printre cele mai dinamice din Uniunea...
Ultima oră
Pe aceeași temă