„Mişcarea Fair Trade nu este un act de caritate”

Are o istorie de peste 60 de ani, însă la noi e prea puţin cunoscută. În 2009, după o excursie în Kathmandu, Anamaria Pop a deschis un magazin online (koalafairtrade.ro), unde oferă informaţii despre mişcarea Fair Trade şi produse lucrate manual din Kenya, India, Nepal sau Thailanda. Nu s-a oprit aici, în urmă cu o lună a inaugurat şi primul Fair Trade shop din Cluj-Napoca. În interviul de mai jos am invitat-o pe Anamaria Pop să ne vorbească despre produse, beneficii, producători şi mişcarea Fair Trade în România.

Ce este Fair Trade?
Anamaria Pop: Majoritatea dintre noi credem că e normal să avem un acoperiş deasupra capului, să avem ce pune pe masă şi bani în buzunar. Ei bine, majoritatea oamenilor din ţările subdezvoltate trăiesc la limita subzistenţei, fără o şansă reală de a-şi asigura un venit decent şi de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Mişcarea Fair Trade nu-şi propune să scape lumea de sărăcie, ci doar să ofere o posibilitate de a înclina balanţa şi în favoarea ţărilor subdezvoltate, oferind o alternativă etică la comerţul convenţional. Mai mult, îşi pro­pune să aducă în prim-plan producătorul şi povestea acestuia, astfel ca noi, cum­pă­rătorii, să primim informaţii nu doar despre produs şi utilitatea acestuia, ci şi despre condiţiile în care a fost realizat şi despre oamenii care l-au creat.

De ce v-aţi alăturat mişcării?
A.P.: Am aflat despre Fair Trade printr-o pură întâmplare. Plimbându-mă prin Kathmandu, am intrat într-un mic magazin, unde se vindeau săpunuri şi lumânări, produse local. Am aflat că produsele erau realizate manual de mame singure, care aveau astfel ocazia să scape de sărăcie şi să le ofere copiilor şansa de avea acces la educaţie chiar în cadrul organizaţiei în care lucrau. Susţinerea mişcării Fair Trade a fost o alegere personală pe care am făcut-o pentru că sunt convinsă de beneficiile pe care le aduce pe termen lung producă­torilor din ţările subdezvoltate.

Cum a început, unde aţi ajuns?
A.P.: Am început prin crearea site-ului şi a magazinului nostru online – Koala Fair Trade – , în care oferim informaţii despre Fair Trade şi beneficiile acestuia, precum şi informaţii despre producători şi cultura acestora. Magazinul online l-am deschis în primăvara anului 2009, iar în septembrie 2010 am inaugurat primul nostru Fair Trade shop în Cluj-Napoca, însă nu ne vom opri aici.

Care este diferenţa dintre un produs Fair Trade şi unul din magazin?
A.P.: Produsele Fair Trade respectă principiile comerţului echitabil. Plata unui preţ corect în contextul local şi parteneriatele de lungă durată, care acordă produ­cătorilor din ţările subdezvoltate şansa unui venit constant şi posibilitatea de a derula colaborări pe termen lung, sunt doar câteva dintre ele. Apoi aceste produsele sunt realizate prin procese de producţie sustenabile cu un impact redus asupra mediului înconjurător.
Nu cred că ne punem întrebarea care este povestea produsului de serie realizat în China, de exemplu, care a ajuns să împânzească rafturile tuturor magazinelor, şi nu doar la noi în ţară. Când mergem la cumpărături alegem produsele de pe raft de cele mai multe ori pe considerentul preţului, fără a ne pune întrebarea de unde provin produsele, în ce condiţii şi de cine au fost realizate. Produsele Fair Trade ne oferă aceste informaţii şi, în acelaşi timp, devin un mijloc simplu prin care fiecare dintre noi putem contribui la o lume mai bună. Ne place tuturor să ştim povestea produsului pe care-l cumpărăm, cu atât mai mult cu cât ştim că alegerea făcută susţine comunităţi din ţări dezavantajate.

Majoritatea produselor sunt importate din ţări precum Kenya, India sau Nepal. De ce aţi optat pentru produsele respective?
A.P.: Scopul mişcării Fair Trade a fost de la început susţinerea comunităţilor din ţările lumii a treia şi a ţărilor care se confruntă cu cel mai ridicat nivel de sărăcie din lume. Tocmai din acest motiv şi produsele oferite provin din ţări precum Africa de Sud sau Nepal. Pe lângă impactul pozitiv social al produselor, este vorba des­pre obiecte unice, care spun poveşti îndepărtate şi oglindesc cultura şi tradiţia ţărilor de provenienţă ale producătorilor.

De ce alte beneficii au parte respectivele comunităţi, în afara faptului că primesc un preţ corect pe produsele lor?
A.P.: Preţul corect în contextul local este într-adevăr unul dintre principiile Fair Trade, dar nu este cel mai important. Fair Trade uşurează accesul micilor producători marginalizaţi din ţările subdezvoltate la pieţele libere. Producătorii nu mai sunt nevoiţi să renunţe la meşteşugul moştenit de generaţii şi la procesele de producţie tradiţionale, pentru că această mişcare sprijină păstrarea tradiţiilor şi diversitatea culturală. Schimbul comercial nu presupune doar plata unui preţ corect în contextul local, ci şi relaţii comerciale pe termen lung, încheierea de contracte pe mai mulţi ani, astfel încât producătorii să se poată baza pe venituri constante, indiferent de fluctuaţiile pieţei.
În cazul produselor care poartă marca „Fairtrade” (certificarea FLO) există un aşa-numit „Fairtrade Premium”, care se plăteşte în plus faţă de preţul agreat, şi prin care se investeşte în proiecte de dezvoltare socială (construirea de şcoli, de spitale, accesul la apă şi electricitate etc.). Nu mă înţelegeţi greşit, Fair Trade nu este un act de caritate, ci o modalitate de îmbunătăţire a condiţiilor de trai prin relaţii comerciale durabile şi echitabile.

Ne daţi un exemplu despre cum viaţa unei familii s-a schimbat datorită co­merţului echitabil?
A.P.: Aş vrea să vă spun povestea a două persoane care, în urma unei vizite făcute în Uganda, au găsit modalitatea de a oferi un real ajutor femeilor aflate la limita subzistenţei din Kampala. Au pus pe picioare o organizaţie, „BeadForLife”, prin intermediul căreia femeile din Uganda au ajuns să câştige de până la şapte ori mai mult decât înainte, realizând manual bijuterii din hârtia reciclată, adunată de prin pieţele Kampalei. Este vorba, de cele mai multe ori, de femei testate cu HIV pozitiv, mame singure, care înainte de „BeadForLife” munceau sezonier în carierele de piatră din împrejurimi.

Cum este percepută în România mişcarea Fair Trade?
A.P.: Mişcarea este, cu mici excepţii, aproape necunoscută în România. Cred că lipsa de informare este cea mai mare problemă în momentul de faţă. Majoritatea oamenilor nu ştiu ce este Fair Trade şi ce implicaţii are, astfel că nouă ne revine în primul rând responsabilitatea de a informa. De cele mai multe ori persoa­nele sunt receptive şi îşi exprimă do­rinţa de a afla mai multe informaţii. Avem şi surpriza să întâlnim persoane cărora mişcarea nu le este străină. Cred că este doar
o chestiune de timp până când lipsa de informare şi reticenţa vor dispărea.

Cum vedeţi situaţia peste 10 ani, în România?
A.P.: Sper ca în 10 ani să văd în superma­keturile din România produse alimentare purtând marca Fair Trade şi sper ca până atunci să ajungem şi noi pe harta ţărilor care sprijină şi promovează mişcarea.