Locuitorii regiunii spaniole Huesca au câştigat recent 700 milioane de euro la o loterie organizată cu ocazia Crăciunului. Aceşti bani ar putea aduce un viitor mai bun satului Sodeto, care a săracit din ce în ce mai mult în ultimii ani, însă destinul acestuia depinde de ce vor face noii milionari cu banii câştigaţi.
Satul Sodeto, situat în vârful unei regiuni înalte din nordul Spaniei, Monegros, găzduieşte 250 de persoane. Nu a fost niciodată un loc al luxului, cel puţin până acum câteva săptămâni, când toate familiile din sat au primit cel puţin câte 100.000 de euro. Locuitorii din Sodeto şi satele din apropiere au câştigat „El Gordo” – premiul cel mare – la loteria naţională de Crăciun, adică 120 milioane de euro în total. Satul de fermieri a devenit sinonim cu norocul în timpul crizei economice din Spania.
Olga Bonet (48 ani), trezorierul clubului gospodinelor din Sodeto, a organizat vinderea biletelor la tombola de Crăciun în regiune. Femeia a cumpărat mai multe bilete de la o loterie din cel mai apropiat oraş. În Spania, jucătorii la loterie pariază pe un anumit număr. Gospodinele a pariat 6000 de euro pe un bilet cu numărul 58268, a cărei cotă era de 17%. Această cotă valora cât 1200 de bilete simple.
Bilete vândute greu în timpul crizei
Bonet a mers din casă în casă pentru a revinde biletele, adăugând un mic comision care ulterior ajungea la clubul gospodinelor. „A fost mai greu anul acesta. Oamenii nu aveau atâţia bani”, povesteşte ea. După unele persoane, clubul a câştigat până la şase euro pe un bilet vândut. Deasemenea, Bonet a păstrat patru bilete şi pentru club, cum face în fiecare an, iar biletele rămase le-a cumpărat împreună cu nişte prieteni.
Numărul 58628 a câştigat cel mai mare jackpot din istoria loteriei spaniole organizate de Crăciun. Acest număr a fost vândut doar în Huesca, care acum este plină de milionari. În Sodeto, fiecare familie a cumpărat cel puţin un bilet, astfel încât fiecare a câştigat minim 100.000 de euro.
Vestea bună a fost urmată de câteva zile de sărbătoare. Locuitorii din Sodeto s-au strâns în faţa primăriei, unde au băut si au mâncat paella (mâncare tradiţională). Femeile care lucrau ca menajere şi-au dat demisia, iar bărbaţii au renunţat la munca de pe câmp. Au apărut în sat numeroşi bancheri, fiecare cu oferte atractive de investiţie, oferind sătenilor un câştig între 5 şi 7%.
Apoi televiziunea locală a apărut, iar dealerii au făcut cale întoarsă. Într-o zi, un camion a sosit în sat aducând un Jaguar alb. Au urmat agenţii imobiliari şi vânzătorii de sisteme de alarme, mobila comandată şi călătoriile în Caraibe.
Mici luxuri
„Am cumpărat o saltea nouă”, spune Benet, care acum este milionară datorită biletelor în plus pe care le-a cumpărat. Aceasta spune că acum manâncă mult mai des jambon, dar că viaţa ei nu s-a schimbat prea mult. Nu este interesată de lux, încă poartă vechiul costum ieftin, bijuterii şi tricouri. Ea şi soţul ei au trăit modest până acum. Soţul, lucrător în construcţii, şi-a pierdut slujba acum trei ani, când firmele de construcţii nu au mai avut fonduri să-şi achite împrumuturile.
Locuitorii spun că patronul unui bar din Tardienta a părăsit satul pentru a se muta în Cuba în ziua în care a aflat numărul căştigător. El a lăsat barul deschis şi le-a spus sătenilor să consume tot ce vor ei.
„Am rămas aceiaşi oameni”, susţine totuşi secretara clubului gospodinelor, deşi e mare zarvă în jurul motoretei ei Harley Davidson. „Trebuie să te răsfeţi singur cu ceva”, spune aceasta.
Borja Viñuales (26 ani) îşi scoate tractorul din garaj îmbrăcat într-un trening albastru şi lucios. Arată ca şi cum ar merge la o petrecere hip-hop şi nu pe câmp ca să întoarca secara. Tânărul fermier îşi vede viitorul în regiune, în creşterea porcilor şi în modificarea genetică a porumbului. Viñuales a cheltuit deja o parte din bani câştigaţi la loterie pentru a-şi cumpăra o maşină pentru împraştierea îngrăşământului.
Poate avea câştigul un revers?
„Agricultura este stabilă”, spune el. După Viñuales, fermierii din Sodeto au beneficiat foarte puţin de pe urma câştigurilor şi că au producţie mică pe timp de criză. Acesta a terminat un curs de managementul fermelor şi s-a întors din Huesca. Vrea să îşi construiască o casă în Sodeto.
Bunicii lui s-au mutat în Sodeto in 1960, când satul era un proiect model pentru dictatorul de atunci Francisco Franco, care încerca să îmbunătăţească agricultura în zonele uscate. Fiecare persoană care se muta în sat primea o bucată de pământ, o vacă şi un cal.
În zilele lui bune, Sodeto avea mai mult de 400 de locuitori. Însă, tinerii care au realizat că nu au nicio perspectivă, s-au mutat în alte oraşe lăsând Sodeto să se scufunde. Azi sunt doar 15 copii în tot satul.
Însă Viñuales este convins că tinerii se vor întoarce în Sodeto. În condiţiile în care 23 la sută dintre tineri sunt şomeri, ferma poate deveni din nou atractivă pentru ei.
Câştigul la loterie este o adevărată oportunitate pentru sătenii din Sodeto, crede Viñuales . Acum ei îşi pot cumpăra terenuri mai mari şi îşi pot achiziţiona sisteme de irigaţii, care sunt necesare oriunde, din cauza lipsei de apă.
Poate că locuitorii din Sodeto chiar vor investi banii în mod inteligent. Alte cazuri similare oferă însă puţine motive de optimism. O situaţie de aceste gen a avut loc într-un sat din sudul Italiei, Peschici, unde locuitorii au câştigat echivalentul a 32 milioame de euro la loterie în 1998. Dintr-o dată nivelul de trai al locuitorilor s-a îmbunătăţit semnificativ, iar Peschici s-a umplut de înoi îmbogăţiţi. Zece ani mai târziu, au apărut şi micile semne de belşug: un sătean şi-a cumpărat un Alfa Romeo cu computer la bord, iar alţii şi-au achiziţionat apartamente în locuri unde nimeni nu ar vrea să meargă în vacanţă. Locuitorii nu au făcut nimic rău, doar investiţii proaste. La sfârşit, puţinii locuitori care mai rămăseseră în Peschici, invidioşi pe consătenii lor care şi-au cheltuit banii pe cocaină, s-au mutat şi ei departe de sat.
Câştigătorii, nefericiţi ca şi paraplagicii
Potrivit unui studiu realizat de Dan Gilbert, profesor la Harvard, cei care câştigă la loterie sunt la fel de nefericiţi ca şi oamenii paralizaţi pe termen scurt în urma unui accident. În Peschici, unii dintre câştigători au devenit victimele protecţiei exagerate. Oamenii au învăţat repede cum să-şi ascundă propria intimitate. Nu şi locuitorii din Sodeto.
Este duminică. După amiază, locuitorii din Sodeto se întâlnesc la primărie pentru a mânca budincă de ciocolată şi pentru a organiza o tombolă. Femeile au pregătit câte un mic dar pentru fiecare dintre săteni. Toţi se simt bine, însă Bonet este gânditoare. Se gândeşte la cele patru bilete pe care le-a plătit din fondurile clubului. „Asta înseamnă că şi clubul a câştigat 400.000 de euro”, spune Bonet. Deja au cheltuit câteva zeci de mii pentru petrecerea de Anul Nou, pentru homari, un cort care avea covor roşu şi trei cântăreţe îmbrăcate în rochii cu paiete.
Femeile din Sodeto au vrut să investească restul banilor într-un proiect social. Ele cred că ar fi benefic un azil, care să aibă bucătărie şi spălătorie.
Însă din ce în ce mai mulţi membrii ai clubului cred că banii ar trebui împărţiţi între ei. Din motive legale, nu este uşor să faci asta într-o organizaţie non-profit. Pentru a împărţi banii, ei ar trebui să desfiinţeze clubul, lucru pe care Bonet îl consideră regretabil. Însă câţiva prieteni de-ai săi i-au mărturisit deja că le-ar plăcea să fie mai bogaţi.
