Ce simplu a fost! Aproape uitasem ca o numire ministeriala se poate face cu calm si fara poale in cap. Instalarea lui Catalin Predoiu in fotoliul de ministru al Justitiei s-a consumat in doi timp si trei miscari. Au lipsit acuzatiile reciproce ale presedintelui si premierului, dublate de corurile PD-L si PNL, a tacut pana si artileria ziarelor de casa, care de obicei anunta inceperea ostilitatilor dezvaluind afacerile necurate ale candidatului. Au stat cuminti si consilierii juridici, experti in sesizarea neconstitutionalitatii. Pana si sefii Monitorului Oficial au redescoperit ca stiu ce au de facut pentru a publica la timp o decizie. Daca in alte situatii le-a luat si cateva zile, invocand tot felul de motive je-nante, vineri au reusit ca in doar doua ore sa incheie definitiv procedura.
Modul in care a fost instalat avocatul Predoiu in fruntea Ministerului Justitiei a subliniat inca o data, prin contrast, aberatiile care s-au consumat in ultima vreme in politica romaneasca.
De ce a fost nevoie ca premierul sa-l numeasca pe Tudor Chiuariu – un mini-Fenechiu asmutit asupra DNA, sa tina cu dintii de o propunere de neacceptat, Norica Nicolai, sa scoata din palarie o rocada dubioasa cu Melescanu la Justitie si Stroe la Aparare – pentru a ajunge atat de greu la o varianta onorabila?
Pentru ca in Romania solutiile rezonabile sunt vazute ca solutii de avarie. La ele se apeleaza doar atunci cand la orizont se profileaza dezastrul.
Nu stim foarte multe despre Catalin Predoiu, dar cariera lui il recomanda mult mai mult pentru o astfel de pozitie decat oricare dintre liberalii amintiti anterior.
In mod cert, nu este strain de jocurile economice ale mag-natului din culisele PNL, Dinu Patriciu, avand in vedere ca i-a fost o vreme avocat. Insa diferenta fundamentala dintre biografia lui Chiuariu, de exemplu, si cea a lui Predoiu este ca, in timp ce primul nu reprezinta aproape nimic mai mult decat un activist de partid, al doilea este un profesionist. Ceea ce inseamna ca, teoretic, Predoiu nu va fi dispus sa faca tot ce ii cere partidul, indiferent daca e bine sau rau.
Tudor Chiuariu s-a dovedit a fi loial pana la obedienta intereselor mentorului sau, baronul PNL de Iasi, Relu Fenechiu. Faptul ca opinia publica i-a dezaprobat actiunile (mai ales propunerile de modificare a codului de procedura penala in favoarea infractorilor) nu l-a deranjat catusi de putin. Pentru ca singurul barometru de performanta care l-a interesat a fost satisfactia gastii de partid care a tras sforile pentru ca el sa fie numit.
In cazul unor profesionisti precum Predoiu lucrurile sunt mai complicate. Pozitiile politice sunt efemere. Un om care a muncit 20 de ani pe branci ca sa-si faca un nume in breasla sa nu va arunca totul pe apa sambetei pentru o functie reglata de ciclurile electorale. Profesionistii autentici isi negociaza pozitia cu partidul care ii sustine. Sunt mult mai atenti la compromisuri, executa doar acele ordine politice care nu intra in contradictie flagranta cu principiile lor si care nu le vor afecta reputatia si evolutia extrapolitica. Riscul ca ei sa se angajeze in campanii impotriva intereselor nationale si, implicit, autodistructive este mult mai mic.
Momentul Predoiu, anticipat de momentul Ciolos, succesorul altui politruc incompetent, Decebal Traian Remes, fost ministru al Agriculturii, ar trebui sa-i puna pe ganduri pe toti sefii de partide. Chiar daca posturile de ministru sunt prin definitie functii politice, solutia promovarii profesionistilor, numiti si tehnocrati, in aceste pozitii a devenit una vitala pentru Romania. Atmosfera din interiorul partidelor, modul in care se promoveaza in aceste structuri ne arata ca rezerva de politicieni care pot face fata profesional si moral unei asemenea demnitati este aproape de zero. A persista in dorinta de a impune politicieni incapabili si compromisi in fruntea ministerelor, in conditiile in care exista deja numerosi tineri care si-au dovedit aptitudinile de manageri in mari firme private, unele de renume international, se dovedeste pe zi ce trece a fi dezastruos atat pentru tara, cat si pentru partide.
Cu ocazia intalnirii de la Cotroceni, presedintele i-a spus premierului ca, daca l-ar fi propus de la inceput pe Catalin Predoiu, criza de la Justitie ar fi fost evitata. De acord cu presedintele, dar poate ca si Romania ar fi avut astazi mai multi kilometri de autostrada daca sase ani Ministerul Transporturilor ar fi fost condus nu de Traian Basescu, ci de catre un profesionist.
