Ministerul Justiţiei a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finală, de plafonare la 15%, fiind una politică, scrie Mediafax.
„ANRP şi Finanţele au propus iniţial restituirea integrală în natură şi plafonarea despăgubirilor băneşti la 5% din valoarea imobilelor, variantă respinsă de Ministerul Justiţiei, care a susţinut, în comisia interministerială, că din punct de vedere legal cea mai acoperitoare formulă este retrocedarea integrală în natură şi eşalonarea pentru o perioadă lungă de timp a despăgubirilor în bani, acolo unde nu se mai poate da în natură. Decizia de plafonare a tuturor despăgubirilor la 15% a fost politică şi a fost adoptată la cel mai înalt nivel”, au declarat surse guvernamentale.
Ministerul Justiţiei a argumentat că varianta restituirii în natură concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despăgubirilor în bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu şi a venit cu soluţia ca despăgubirile în bani pentru care se vor obţine decizii irevocabile să fie achitate, eşalonat, pe termene lungi, astfel încât să nu greveze bugetul de stat.
„Nu pot să confirm sau să infirm aşa ceva…. Eu n-am auzit din gura reprezentanţilor Ministerului Justiţiei o astfel de propunere…. A fost o decizie pe care toată lumea a spus că o susţine. Eu cred că este o lege bună, care răspunde prin posibilităţile financiare actuale la problema retrocedărilor şi rezolvă favorabil situaţia pentru toată lumea”, a răspuns Ciprian Badea, directorul Direcţiei Juridice din Ministerul Finanţelor Publice, reprezentantul MFP în comisia interministerială, întrebat de Mediafax despre varianta Ministerului Justiţiei.
Sursele citate au adăugat că, după discuţii „la nivel înalt”, a fost aleasă varianta plafonării despăgubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite şi eliminarea posibilităţii de restituire în natură, iar toate ministerele implicate au convenit să susţină fără nicio reţinere proiectul de lege, cel puţin în faza dezbaterii publice şi ulterior, dacă nu vor fi aduse modificări înainte de trimiterea spre aprobare în Parlament.
Potrivit aceloraşi surse, miza mare a procesului nu sunt casele naţionalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi.
De altfel, chiar ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat joi că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăţilor naţionalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
O parte importantă dintre aceste imobile au aparţinut Bisericii Catolice Maghiare.
Astfel, estimările Ministerului Finanţelor arată că pentru culte şi minorităţi ar fi necesar un efort bugetar pe următorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolică.
Prin declaraţiile de joi, ministrul Finanţelor a confirmat, implicit, că au fost discutate mai multe variante.
Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opţiune ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales că România s-a angajat voluntar să respecte Pactul Fiscal.
„De trei ani încercăm să ne ajustăm şi s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim şi mai ambiţioşi, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creştere a datoriei publice vine în contradicţie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.
În ceea ce priveşte eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menţinerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Drăgoi susţine că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 şi Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.
Despăgubirea integrală în bani a foştilor proprietari ale căror case au fost naţionalizate de comunişti ar costa statul 12,8 miliarde lei (2,9 miliarde euro).
În cazul restituirii exclusiv în bani, statul ar urma să plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piaţă, la 20 de ani după apariţia Legii 18 privind fondul funciar.
De asemenea, pentru despăgubirea foştilor proprietari care au deţinut acţiuni la societăţi naţionalizate de comunişti, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.
„Ajustarea fiscală, deficitul structural şi până la urmă sustenabilitatea acestor plăţi, acestea au fost raţiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.
Foştii proprietari au fost despăgubiţi până acum prin acţiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, şi prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, din dividendele plătite la stat de către Fondul Proprietatea.
Drăgoi a precizat că Fondul Proprietatea a fost construit pe baza estimărilor realizate până în 2004 prin analiza cererilor de restituire depuse în termenul stabilit de Legea 10/2001, care evidenţiau un necesar de circa 14 miliarde de lei.
Ministrul Finanţelor a afirmat că nu are toate detaliile pentru a explica diferenţa foarte mare dintre suma estimată iniţial şi cea preconizată în prezent.
Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibiliatate restituirii în natură.
De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.
Vineri, premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit, la Guvern, cu ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, şi cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru noi discuţii despre proiectul care limitează despăgubirile pentru imobilele naţionalizate, înainte ca documentul să fie aprobat de Executiv.
Proiectul ar putea fi aprobat în şedinţa de săptămâna aceasta a Guvernului şi transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgenţă, au declarat surse oficiale.
