O companie din Bulgaria ar putea construi şapte microhidrocentrale pe râul Someş, atât în judeţul Cluj, cât şi în Sălaj.
Râul Someş, al cincilea ca mărime şi debit din România, ar putea beneficia în următorii patru ani de construcţia a şapte microhidrocentrale. Acestea ar urma să fie ridicate în judeţele Cluj şi Sălaj, investiţia ar valora peste 220 de milioane de euro, iar compania care le va construi vine din Bulgaria. O delegaţie formată din reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale din Cluj şi Sălaj a fost, săptămâna trecută, în vizită la sediul firmei PVB Power Bulgaria AD din ţara vecină, pentru a discuta posibilitatea construirii celor şapte microhidrocentrale.
De acolo, oficialii ardeleni s-au întors cu veşti promiţătoare, iar odată semnate contractele, construcţia acestora va demara anul următor. Firma bulgară are acţionariat italian şi este recunoscută pentru reuşitele în valorificarea potenţialului hidroenergetic al râurilor din Europa. Delegaţia din România, din care a făcut parte, pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, diferiţi primari ai mai multor localităţi din Cluj şi Sălaj prin care curge Someşul, a ajuns la un prim acord cu firma bulgară. Au avut loc discuţii referitoare în principal la posibilitatea unui parteneriat public-privat între partea românească şi PVB Power Group, prin intermediul căruia să fie construite cele şapte microhidrocentrale.
„Someş River” în Cluj şi Sălaj
Întregul proiect poartă numele de „Someş River” şi, chiar dacă doar una din aceste construcţii ar fi trebuit realizată în Cluj, cea din comuna Vad, autorităţile clujene au mai avansat ideea construirii a încă două, pe teritoriul altor comune. Restul microhidrocentralelor ar urma să fie ridicat doar în judeţul Sălaj. „Potenţialul hidroenergetic al judeţului Cluj este unul extrem de ridicat, putând contribui la dezvoltare economică accelerată a judeţului. Astfel, proiectul ‘Someş River’ vine în întâmpinarea locuitorilor judeţului, aceştia putând beneficia atât de o energie mai ieftină, cât şi de o agricultură locală performantă, care nu va mai avea de suferit pe timp de secetă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, care a mai discutat, însă, şi posibilitatea construirii unei a opta microhidrocentrale, în municipiul Dej, locul de unire a râurilor Someşul Mic şi Someşul Mare. Construcţia tuturor microhidrocentralelor de pe Someş are o durată de execuţie de trei ani, astfel că cel târziu la finalul anului 2016 acestea ar urma să fie funcţionale. Potrivit oficialilor Consiliului Judeţean Cluj, apariţia respectivelor microhidrocentrale ar rezolva nu doar problema costului la energie electrică, ci şi cea a secetei, care a făcut ravagii în jumătate din România în această vară. În acelaşi timp, economia din judeţele Cluj şi Sălaj ar cunoaşte o dezvoltare mult mai mare, iar energia ieftină ar putea reprezenta şi un magnet pentru investitorii străini.
Râu important
Râul Someş este format prin unirea la Dej a Someşului Mic, care izvorăşte din Munţii Apuseni şi a Someşului Mare, ce îşi are izvorul în Munţii Rodnei. Printre afluenţii săi se mai numără Almaşul, Homorodul, Ileanda sau Lăpuşul, iar oraşele principale pe care Someşul le traversează sunt Sângeorz-Băi, Năsăud, Cluj-Napoca, Dej, Jibou, Ulmeni şi Satu Mare. În lungime totală de 465 de kilometri, acesta parcurge o scurtă distanţă şi prin Ungaria, înainte de a se vărsa în râul Tisa.
