În ciuda faptului că fac parte din formaţiuni politice diferite, cinci primari au semnat un document de poziţie referitor la susţinerea reluării investiţiilor în minerit.
Referendumul invalidat din 9 decembrie, prin care localnicii din zona Munţilor Apuseni s-au pronunţat în favoarea reluării proiectelor miniere, are urmări în plan politic. Faptul că 71 la sută dintre cei care s-au prezentat la urne au votat în favoarea mineritului i-a determinat pe liderii politici locali să se implice încă o dată şi să ceară Guvernului să avizeze reluarea unor exploatări miniere sau deschiderea unora noi. Cinci primari din localităţi în care există proiecte miniere concrete, aflate în diferite stadii de realizare, au decis să formeze o Mică Antantă care să promoveze reluarea investiţiilor în minerit.
Este vorba de primarii din Zlatna, Abrud, Baia de Arieş, Roşia Montană şi Bucium. Indiferent că fac parte din USL ori din PDL, primarii din zonă susţin că sărăcia endemică din comunităţile pe care le conduc poate fi eradicată doar cu ajutorul mineritului. Mai mult, prin faptul că primarii din Antanta pro-minerit fac parte din forţe politice diferite, localnicii speră să evite politizarea ulterioară a subiectului. Traian Pandor, primarul din Baia de Arieş, membru USL, a declarat că „Aici oamenii au fost mineri din tată în fiu. Mineritul este mai mult decât o simplă activitate economică, este o tradiţie şi un mod de viaţă pentru oamenii din Baia de Arieş. Indiferent că susţin un partid dau altul, oamenii de aici au susţinut mineritul la Roşia Montană şi în Apuseni. Un vot de „Da” cu un procent de 69% este un semnal extraordinar despre cât de unită este comunitatea de aici în sprijinul ei pentru proiectul de la Roşia. Sper ca toţi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă importanţa acestei unităţi a oamenilor şi să asculte de vocea lor”.
Ce spune primarul din Zlatna
La rândul său, Silviu Ponoran, primarul din Zlatna, membru PDL, a declarat că „Zlatna s-a dezvoltat din minerit şi din industria minieră. Pentru oamenii de aici, mineritul înseamnă o şansă pentru o viaţă mai bună. De asta depinde viitorul Zlatnei şi spun asta cu toată responsabilitatea. Pentru mine, rezultatul referendumului, 75% da pentru minerit, nu a fost o surpriză, pentru că ştiam ce sprijin are proiectul de la Roşia Montană în Zlatna. Acum, sper ca şi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă că oamenii vor minerit şi să facă tot ce depinde de ei pentru ca proiectul de la Roşia Montană să înceapă”.
Sprijin pentru minerit
Primarii din coaliţia aflată la guvernare speră că îi vor convinge pe colegii lor din Bucureşti să acorde în mod deschis sprijin pentru proiectele miniere. Nicolae Simina, primarul din Abrud, membru al PSD, a declarat că „Dezvoltarea mineritului în Apuseni poate asigura stabilitatea locurilor de muncă la Roşia Montană şi la Roşia Poieni. Toată lumea din zonă cunoaşte care este realitatea de aici: cu minerit există un viitor, fără – oamenii se vor adânci în sărăcie şi disperare. Acest lucru i-a mobilizat pe abrudeni să iasă în număr mare la referendum şi să voteze pentru minerit cu o largă majoritate de 62%. Mi-aş dori ca acest strigăt de disperare să fie auzit şi de către autorităţile de la Bucureşti. Minerii din Apuseni vor locuri de muncă din minerit, iar oamenii din zonă îi susţin pentru că înţeleg că aceasta este singura lor soluţie. Decizia politică nu mai poate fi amânată”.
