Serviciul de contraspionaj britanic era depasit de asaltul KGB inainte de anii ‘70 si abia dupa expulzarea in masa a 100 de diplomati rusi in 1971 a reusit sa limiteze activitatile spionilor Moscovei, arata cea mai recenta istorie oficiala a MI5, aparuta saptamana aceasta la Londra. Publicata cu ocazia centenarului MI5, agentia de contraspionaj si informatii interne a Marii Britanii, cartea "Apararea Regatului: Spionii si Politicienii" dezvaluie o serie de informatii putin cunoscute din istoria ultimului secol vazute prin prisma – si mai ales filtrul – agentilor MI5.
Autorul volumului, istoricul Christopher Andrew, care sustine ca a avut acces la toate cele 400.000 de dosare intocmite de MI5 in cei 100 de ani de la infiintare, dezvaluie atmosfera pesimista care domina MI5 si MI6 – agentia de informatii externe – la inceputul razboiului rece. Dupa deja faimoasa strategie de dezinformare a Germaniei naziste prin intoxicarea spionilor germani, agentii Marii Britanii au constatat ca lupta impotriva noului inamic – spionii lui Iosif Stalin – era mult mai complicata. Motivul: chiar membrii celor doua agentii de informatiii vindeau Moscovei secretele Coroanei pentru bani sau din convingere ideologica.
Conform volumului, trei membri ai primului guvern laburist al lui Harold Wilson (1964-1970) erau considerati de MI5 spioni sovietici si supravegheati corespunzator, alaturi de un membru al Parlamentului britanic, membru al Partidului Conservator, asupra caruia planau suspiciuni similare.
Volumul de istorie autorizata sustine ca nu o data agentia a trebuit sa reziste eroic la presiunile politicienilor, care – intotdeauna – erau cei care cereau ca agentii MI5 sa se implice in conflicte politice sau sindicale. O astfel de confruntare a avut loc intre MI5 si Margaret Thatcher, care cerea contraspionajului sa-i ofere dosarele tuturor activistilor sindicali care contribuisera la greva minerilor (1984-1985).
Rezistenta in fata politicienilor nu a fost insa de neinvins, cartea lui Andrew detaliind cazuri in care lideri de sindicat au fost supravegheati si discreditati din cauza simpatiilor sau a contactelor cu Partidul Comunist britanic, dar si spionarea activistilor pentru dezarmare nucleara.
