Cu 300 de ani în urmă, Petru cel Mare s-a întors din Occident şi le-a spus ruşilor că nu este anul 7207, ci 1700. Revolta care a izbucnit a fost înăbuşită în sânge.
Petru a călătorit vreme de un an şi jumătate sub o identitate falsă prin Occident. A învăţat să construiască corăbii la Amsterdam, urbanism la Manchester, a învăţat cum funcţionează un parlament, lăcătuşerie şi ce face un pompier. Aa, şi ceva stomatologie…
Când s-a întors în Rusia, le-a ordonat boierilor să-şi taie bărbile (cine refuza era obligat să plătească taxă pe barbă) şi să abandoneze caftanele în favoarea modei occidentale. Petru era convins că statele occidentale conspiră să ţină Rusia departe de civilizaţie şi că numai modernizarea forţată va preveni acest deznodământ. Aceeaşi idee domină gândirea elitelor de la Moscova şi astăzi, scrie New York Times. Luna viitoare, când se va afla în Statele Unite, preşedintele Dmitri Medvedev are trecută în agendă o vizită în Silicon Valley, capitala mondială a tehnologiei şi modelul pentru un nou oraş ştiinţific pe care guvernul rus îl construieşte undeva în apropiere de Moscova. Ca şi pe vremea lui Petru, ruşii sunt obsedaţi de achiziţionarea de tehnologie occidentală. Potrivit unui document intern al Ministerului de Externe, publicat de ediţia rusă a revistei Newsweek, „Rusia are nevoie de alianţe cu Occidentul, dacă speră să se modernizeze”.
În ultima perioadă, Moscova a făcut mai mulţi paşi de deschidere spre Vest: a recunoscut masacrul elitei poloneze de la Katyn de către sovietici, a invitat trupele NATO să defileze în Piaţa Roşie de 9 mai şi a oferit sprijin limitat pentru sancţiuni împotriva Iranului. În schimb, doreşte să i se acorde statutul de membru în Organizaţia Mondială a Comerţului, iar astăzi speră să primească la Rostov pe Don, la summitul UE-Rusia, foaia de parcurs pentru ridicarea vizelor de călătorie în spaţiul UE. Potrivit documentului publicat de Newsweek, Kremlinul doreşte să folosească politica externă pentru a atrage investiţii şi pentru a achiziţiona tehnologie, pentru a-şi moderniza infrastructura învechită şi pentru a elimina dependenţa ţării de exportul de materii prime, o prioritate întărită de prăbuşirea preţului petrolului. Şi mai interesant, din document lipseşte cu desăvârşire limbajul belicos despre „încercuirea NATO”, care ar reprezenta cel mai mare pericol la adresa Rusiei, aşa cum stă scris în noua doctrină militară aprobată la începutul acestui an.
Asta nu înseamnă însă că, la Moscova, prin „modernizare” se înţelege „democratizare”. Potrivit unui expert politic citat de NYT, „vom lua tehnologia de la Occident, dar nu vom adopta sistemul său politic”. În fond, ca şi pe vremea lui Petru sau a lui Stalin, „modernizarea” – precum orăşelul high-tech pe care doreşte să-l construiască Medvedev la Skolkovo – nu răspunde nevoilor pieţei, ci se face prin ordin de sus. În orice caz, avertizează articolul, ar fi o greşeală ca Occidentul să vadă în setea de tehnologie a ruşilor o dorinţă de apropiere reală. Slavofilii încă îl învinuiesc pe Petru că i-a forţat pe ruşi să adopte obiceiuri străine, occidentale. Dar, la urma urmei, Petru însuşi nu avea încredere în europeni şi i-a înlocuit cât a putut de repede pe experţii occidentali pe care îi adusese să modernizeze ţara. Unul dintre miniştrii săi de încredere l-a auzit pe ţar spunând că „avem nevoie de Europa numai câteva decenii, după care trebuie să îi întoarcem spatele”.
