Minunea nu s-a produs in Parlament nici luni. Am sperat ca seful statului va da semnalul incetarii disputelor din interiorul Aliantei. Am crezut ca se va profita de prilej pentru o eventuala impacare intre presedinte si premier. Pe un teren „neutru”, PNL si PD ar fi putut lasa orgoliile la o parte pentru a salva guvernarea. In sfarsit, puterea si opozitia aveau ocazia sa arate ca mai presus de interesul national nu exista altceva. Ca si dumneavoastra, stimate cititor, m-am inselat! Clasa politica nu se poate ridica peste mediocritatea de care vorbea Traian Basescu. Cu tot dinadinsul vrem sa aderam la UE, dar fara sa renuntam la dispute, lupte, intrigi sau acuzatii multe lipsite de sens. Pana nu ne punem poalele in cap, aruncand cu noroi in toate partile, in vazul milioanelor de romani, cu riscul de a provoca o criza politica generala, nu ne lasam. Luni, in Parlament, am putut sa-l vedem pe seful statului cum torpileaza Guvernul, criticand pe toata lumea pentru problemele grave ale tarii. Din nou primul ministru a fost facut zob chiar daca nu a fost de fata. Calin Popescu Tariceanu a avut alte treburi. A considerat ca discursul lui Basescu nu merita efortul de a fi prezent alaturi de senatori, deputati si ceilalti membri ai Executivului. Era gata-gata sa vedem un prezidiu fara nici un ministru liberal. Daca si Flutur cobora in sala, democratii ramaneau la tribuna doar cu consilierii de la Cotroceni.
Ce semnificatie are acest gest? Pur si simplu pe premier nu-l intereseaza parerea fostului sau coleg de Alianta. Stie ca intre el si presedinte nu mai exista punte de dialog. Si ca liberalii nu mai au nici o relatie cu pedistii nici macar formal. In atare conditii, inclin sa cred ca divortul dintre PNL si PD a fost contrasemnat din nou in Parlament, fiind urmarit in direct de o tara intreaga. In aceasta situatie, nu stiu ce rost a mai avut intalnirea de luni. Faptul ca presedintele are o parere proasta despre Guvern nu mai constituie o noutate. Toata tara stie ca seful statului este nemultumit de Tariceanu, in cateva randuri afirmand ca regreta numirea liberalului in aceasta functie. Daca s-a urmarit doar discreditarea Cabinetului si a sefului sau, pentru faptul ca nu se doreste restructurarea, ma tem ca nu merita acest efort. Cadrul Aliantei era mai potrivit poate pentru atingerea unui astfel de obiectiv. Pe undeva este si un nonsens. Nu poti iesi din mediocritate atat timp cat ai fost de acord cu promovarea unor politicieni fara valoare in Guvern. Institutiile statului functioneaza prost pentru ca au conducatori mediocri. Ei nu au aterizat insa din cer direct in Palatul Victoria. Atat PNL, cat si PD au facut o oferta pe masura valorilor de care dispun. Intrebare: acesti politicieni puteau sa faca mai mult? Raspunsul presedintelui ar fi nu. Unii nici nu au vrut. Aderarea la UE este considerata de multi un moft politic. Nimic mai mult. Din acest motiv a aparut lipsa de performanta in diverse domenii. Steguletele rosii sunt practic efectul dezinteresului unor demnitari de a actiona in favoarea interesului general. Administratia s-a facut ca nu vede sau, de multe ori, a incurajat balbaielile atunci cand trebuia sa se taie in carne vie. Liberalii au mers pe blat, democratii doar au marait, in timp ce „baietii destepti” si-au vazut de afaceri. Justitia condusa de Monica Macovei a lucrat mai mult cu manusi, functionand in doua pistoane in loc de patru. Unde a fost fondatorul moral al Aliantei in tot acest timp? In ce directie au vaslit cei care au gestionat fondurile europene? Cum justifica maghiarii si conservatorii prezenta la guvernare? Are sau nu vreo vina Parlamentul pentru carentele existente in plan legislativ? Cu o jumatate de an inainte de aderare constatam ca reforma merge prost. Si ca Romania este mediocra. Asta au spus si europenii…
