După ce a făcut rambursări beneficiarilor din banii încasați din privatizare, Executivul a decis ca Trezoreria să poată împrumuta autoritățile locale pentru finanțarea proiectelor europene și plata corecțiilor. De asemenea, EximBank va acorda primăriilor și firmelor credite pentru cofinanțare.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a anunţat recent că se lucrează la un proiect prin care, în cadrul EximBank, să se creeze o bancă de dezvoltare care să acorde împrumuturi primăriilor, dar şi agenţilor economici. Vâlcov a adăugat că această măsură va fi însoțită de o altă OUG, care să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie, pe o perioadă de până la 20 de ani, pentru plata cofinanţărilor şi a corecţiilor financiare.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) vede în aceste decizii măsuri de ultim moment, pe care Guvernul le ia pentru a limita pierderea fondurilor UE.
„AOAR a solicitat guvernului ca, anul aceasta, să ia orice măsură este necesară pentru a asigura finanțarea și terminarea lucrărilor fiindcă, în caz contrar, nu numai că vom pierde fondurile UE, dar va trebui să returnăm Comisiei Europene banii pentru lucrările începute și neterminate. Trebuie subliniat că beneficiarii a 70% din fondurile europene alocate României sunt autoritățile centrale și locale“, spune Pârvan.
Acesta reamintește că, în urmă cu câțiva ani, Guvernul Boc dădea o OUG prin care administrațiile publice locale își puteau mări gradul de îndatorare de la 20 la 30%, dar numai pentru cofinanțarea proiectelor europene.
„Însă, Ministerul Finanțelor nu a aflat nici până acum câte administrații publice locale au apelat la această facilitate. Acest lucru era posibil doar prin împrumuturi bancare. Acum condițiile ar fi și mai avantajoase atât prin împrumuturi cu dobânzi mai mici, acordate de Trezorerie, cât și prin scurtarea timpului de acordare a creditului. Ideea este salutară pentru a împinge de la spate autoritățile locale care nu au realizat proiectele la care s-au angajat“, arată Pârvan.
CEC Bank nu vrea să fie bancă de dezvoltare
În ceea ce privește implicarea băncilor cu capital de stat în cofinanțarea proiectelor europene nu este una nouă. În toamna anului trecut, fostul ministru Delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri si Turism, Florin Jianu, declara că proiectul de înființare a unei bănci de dezvoltare care să sprijine antreprenoriatul și sectorul IMM trebuie asumat și nu depinde de părerea unei persoane.
“Intenția noastră este să avem o bancă de dezvoltare. Nu cred că trebuie să ne împiedicăm de o persoană sau alta. (…) Eu am menționat două bănci, CEC Bank sau Eximbank“, spunea Jianu.
Acesta făcea astfel referire la reacția președintelui CEC Bank, Radu Ghețea, care a spus că transformarea CEC în bancă de dezvoltare este “ineficientă“. „Directorul unei bănci de stat este plătit să respecte decizia acționarului, respectiv a Ministerului Finanțelor. Dacă nu-i place, pleacă. Însă, trebuie să existe un cadrul legal stabilit“, este de părere Cristian Pârvan.
Acesta spune că există un grad ridicat de scepticism în mediul de afaceri în privința transformării CEC Bank și Eximbank în bănci de dezvoltare. „Pe de altă parte, a analiza proiectele europene în termeni bancari nu este corect. Acestea sunt cofinanțate de UE tocmai pentru că sunt proiecte de interes public, nebancabile. Bancherii s-au temut că, din cauza slăbiciunii autorităților de management, nu se va respecta termenul de rambursare de 45 de zile, ceea ce s-a și întâmplat. Însă, bancherii ar trebui să înțeleagă că, și în aceste condiții, este vorba despre o sursă sigură de plată – UE“, susține secretarul general al AOAR.
Reprezentanții EximBank au precizat, pentru „România liberă“, că în 2014, banca a acordat credite noi în valoare de aproape 900 de milioane de lei, nivel în linie cu cifrele înregistrate anul anterior, în condițiile în care piața de corporate banking a rămas și anul trecut caracterizată de o cerere de creditare scăzută și, în același timp, de o concurență puternică. Principalii beneficiari ai noilor facilități de finanțare au fost companiile mari, cu o pondere de 57% în totalul creditelor noi acordate, urmate de întreprinderile mici și mijlocii – 41%.
De asemenea, portofoliul de clienți al EximBank include și autorități publice locale, soldul creditelor acordate către acestea fiind la finele anului trecut de aproape 210 milioane de lei. Facilitățile acordate au vizat în principal achiziția de echipamente, precum și asigurarea necesarului pentru prefinanțarea proiectelor derulate cu fonduri europene. Eximbank are un nivel extrem de redus al creditelor neperformante, respectiv 1,1%, la 30 septembrie 2014, mult sub media sistemului bancar, care se situa la 17%.
