Preşedintele Asociaţiei Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat că nu are la cine să aibă speranțe legat de începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pentru că sunt aceiași procurori, dar are credința că dosarul trebuie finalizat, cu sau fără ei, potrivit Mediafax.
„N-am la cine să am speranțe, sunt aceiași procurori. N-au avut încotro și au redeschis dosarul din cauza deciziei CEDO. Dar am credința că într-o zi (dosarul Mineriadei, n.r.) trebuie finalizat, cu sau fără ei. E obligația statului român”, a declarat Teodor Mărieș.
Citeşte şi: Iliescu, URMĂRIT PENAL în dosarul Mineriadei, pentru infracțiuni contra umanității
Mărieș a mai arătat că Asociația 21 Decembrie a depus plângere din 1990, pentru vandalizarea sediului său și agresarea mai multor membri în timpul Mineriadei, iar în 2005 a trebuit să depună o nouă plângere pentru a opri prescrierea faptelor.
El a mai apreciat că decizia de neîncepere a urmăririi penale în acest dosar din 2009 a fost determinată de o complicitate la vârful justiției române.
Mărieș a mai spus că procurorii au acum încadrarea faptelor și probe, dar trebuie să refacă întreaga procedură, ceea ce presupune audierea fiecărei părți, dar și să termine expertiza privind distrugerile și tot ce s-a cheltuit din bani publici pentru aducerea și menținerea minerilor în Capitală la toate cele trei mineriade.
Parchetul ICCJ a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.
Fostul președinte Ion Iliescu și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au mers, miercuri dimineață, la Parchetul instanței supreme, fiind citați să dea declarații în dosarul Mineriadei.
Oficiali din Parchetul instenței supreme au anunțat apoi că în dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoștință acuzațiile, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.
În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.
Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.
Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.
