In inima Capitalei, foarte aproape de Calea Victoriei, pe strada Brezoianu, in casa in care a locuit Maria Tanase, s-a deschis de curand un restaurant. Maestrul bucatar pregateste zilnic, printre specialitati romanesti si internationale, felurile de mancare preferate ale Mariei Tanase – bulz si muschiulet de porc impletit.
Maria Tanase obisnuia sa-si schimbe domiciliul aproape in fiecare an si facea din apartamentele in care se muta un mic paradis, in care predominau florile. Conform celor povestite de Temistocle Popa, fugea de publicitate si de multe ori simtea nevoia sa se ascunda de lume. Nu era pretentioasa la mancare, manca foarte putin, nu bea, in schimb fuma foarte mult. Apartamentul in care a locuit artista in anul 1950 a devenit restaurantul Brezoianu, al carui maestru bucatar le pregateste bucurestenilor felurile preferate de artista.
Cantareata, actrita, solista de opereta
Nascuta si crescuta in mahalaua Mandravela din Livada cu Duzi a Bucurestilor, Maria Tanase a fost inconjurata de cantecul popular de mica. Primele melodii le-a invatat de la tatal si de la mama sa sau pur si simplu de la lautarii din cartier. A devenit simbolul muzical al Romaniei, aparand intr-o anumita perioada in numeroase turnee nationale si internationale, dar a cantat mult in perioada interbelica si in restaurantele bucurestene Neptun, Wilson, Parcul Aro, Luxandra, Luther, Continental sau Prispa Inalta din Targul Mosilor. Maria Tanase nu a fost doar interpreta de folclor, ci si actrita de teatru si film, solista de opereta sau de revista. Prima sa melodie, “Vanturile din zare-albastra”, s-a cantat cu succes pe scena Teatrului “Constantin Tanase”.
A muncit la gradina impreuna cu fratii si parintii
Maria Tanase a vazut lumina zilei la Bucuresti, in dimineata zilei de 25 septembrie 1913. A fost al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si a lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Prima data a aparut in public in 1921, pe scena Caminului Cultural “Caramidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari, apoi s-a a cantat pe scena Liceului “Ion Heliade Radulescu”, unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoita sa se retraga si sa munceasca la gradina cot la cot cu fratii si parintii sai.
Debut radiofonic
Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vara “Carabus“ din strada Academiei, condus de marele actor Constantin Tanase, pentru revista Carabus-Expres, scrisa de Nicolae Kiritescu pe muzica semnata de Gherase Dendrino, Petre Andreescu si Elly Roman. A fost distribuita intr-un grup vocal alaturi de Lia Bogdan, Marcel Emilian, Milica Milian si Stefan Glodariu. Dornica sa invete cat mai multe cantece, mergea pe timpul verii in locul de bastina matern. Prin toamna lui 1934, in casa regizorului-gazetar Sandu Eliad din apropierea Gradinii Cismigiu, a cunoscut o pleiada de poeti si scriitori ai vremii: Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Cicerone Teodorescu, Zaharia Stancu. Folcloristul Harry Brauner, ascultand-o la recomandarea lui Eliad, a fost profund impresionat de talentul ei innascut. Drept urmare, a prezentat-o lui Constantin Brailoiu, intemeietorul Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva de mai tarziu. Etnomuzicologul i-a recomandat sa-si aleaga repertoriul direct de la izvoare. Ulterior, dramaturgul Tudor Musatescu a sfatuit-o sa inregistreze cantece din repertoriul propriu, apeland la una din casele de discuri existente in Bucuresti. Inregistrarea de proba s-a produs la Studioul “Tomis” din Calea Calarasilor. Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cand a prezentat un program de piese folclorice, printre care: “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvita”, “Cine iubeste si lasa”, “Marie si Marioara”.
Pasarea Maiastra
Pe la jumatatea anului 1938, profesorul Nicoale Iorga a invitat-o sa cante la inchiderea cursurilor de vara de la Valenii de Munte. Cu acest prilej, marele carturar a numit-o “Pasarea Maiastra”. Data de 28 septembrie 1938 a marcat debutul Mariei Tanase in arta cupletului, dar si lansarea cantecelor romanesti de larga circulatie: “Mi-am pus busuioc in par” si “Habar n-ai tu”, compuse de Ion Vasilescu, oferite spectatorilor in revista Constelatia Alhambrei. In lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an a aparut pe estrada restaurantului “Neptun” din Piata Buzesti, unde canta acompaniata de taraful Vasile Julea. Acolo au venit s-o asculte si scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat.
Si-a dorit sa lucreze in invatamantul pedagogic
In aprilie 1945 i s-a incredintat, la Teatrul Municipal, rolul eroinei Masa din drama tolstoiana “Cadavrul viu”, avandu-l ca partener pe maestrul Ion Manolescu, al carui discipol era la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica, la clasa de tragedie. In decembrie 1957 a fost distribuita in coproductia romano-franceza “Ciulinii Baraganului”, turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic. Maria Tanase a dorit ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra “Taraful Gorjului” din Targu Jiu, unde a prezentat concerte si spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. Concomitent, a fost distribuita la Teatrul Municipal din Bucuresti in “Opera de trei parale”, a lui Brecht, in rolul Jeny Spelunca. Dar rapusa de boala, a parasit definitiv scena vietii pe 22 iunie 1963. Nu implinise inca 50 de ani.
