Marasesti, orasul care a trait de pe urma cleiului de oase

In urma cu doua-trei decenii, Marasestiul era cunoscut in Romania pentru singura unitate economica ce tinea in spate tot orasul: „Intreprinderea Chimica”, astazi „Marchim” SA. Aceasta era una din cele mai vechi fabrici din Romania, infiintata inca din 1919. In anii '70-'80 si in primii ani postrevolutionari lucrau in acest combinat circa 1.500 de oameni, din cei 10.000 de locuitori ai orasului. In acest moment, in fabrica isi mai castiga existenta 10 oameni, cu tot cu portar, care sunt reprezentantii lichidatorului.
In vremurile bune la „Marchim” se fabricau detergenti – ce-i drept de proasta calitate -, dar mai ales clei de oase si spumogen pentru stingatoarele de incendii, produse care acum se importa din spatiul fostei URSS si din Canada. „Era bine, dom'le, lucrai, nu lucrai, dar la sfarsit de luna aveai salariu si mai scoteai si un sac-doi de detergenti, mergea treaba!”, se destainuie suparat un vechi „fruntas” in intrecerea socialista. Aceasta fabrica a fost pana cu sapte ani in urma singurul producator din tara al celor doua produse: clei de oase si spumogen. Orasul de la marginea Vrancei mai avea pana acum cativa ani in urma si o sectie a „Gerom” SA Buzau de producere a sticlei, unde mai munceau alti 200 de muncitori.
De Marasesti isi mai aduc aminte doar politicienii, o data pe an. Pe 6 august, la Mausoleul Eroilor Cazuti in Primul Razboi Mondial acestia depun plini de „evlavie istorica” coroane de flori. Noroc ca mausoleul se afla amplasat in afara orasului, chiar pe soseaua E 85, astfel ca alesii nu trebuie sa-si distruga limuzinele prin gropile din Marasesti.

Privatizare prin metoda „teapa”

Singurul producator de clei de oase si de spumogen din Romania nu mai fabrica aceste materiale de cel putin sapte ani de zile. Acum produsele in chestiune sunt importate pe zeci de milioane de dolari. A existat o speranta de relansare la inceputul anului 2000, cand combinatul a fost achizitionat de catre un investitor local. Acesta a cumparat Marchim in baza unui bilet la ordin avalizat de catre Bankcoop, in valoare de 360 milioane de lei, pe cand banca intrase deja in faliment. Cele 360 de milioane nu au fost platite niciodata. In schimb, ulterior achizitiei, proaspatul patron s-a umplut de bani, din taierea si vanzarea la fier vechi a patru cazane de inox pentru care a incasat peste 20 miliarde de lei.

Marchim, o bomba ecologica

Prin curtea Marchimului mai circula doi-trei oameni, portarul si multe haite de caini. Misterul multimii de caini aveam sa-l aflam la poarta dinspre calea ferata a combinatului, acolo unde zac de un deceniu munti intregi de oase de animale, materia prima pentru clei si spumogen. Dupa spusele unui angajat care se plimba prin combinat, ar fi vorba de cel putin doua-trei mii de tone de oase aflate in plina descompunere. „Ce sa mai vorbim! Unele dintre oase sunt aduse de un deceniu, altele de doar sase luni de zile. Acelea care se aduc de la abatoarele clandestine le fura imediat tiganii direct din vagon sau cand se descarca si le vand in cartier cu 25-30 de mii de lei kilogramul”, spune Ion Stoica. Mirosurile pestilentiale si mizeria crunta nu-ti dau vreme sa zabovesti prea mult printre muntii de schelete, copite si coarne de bovine, cabaline si ovine. Duhoarea dinspre combinat se face foarte bine simtita chiar in preajma primariei din localitate. Muntii de oase de animale constituie o adevarata bomba ecologica gata sa explodeze. Pe langa oase, tiganii din cartierele sarace ale Marasestiului au terminat de furat si tot fierul din combinat (cornier, bare de fier, sine de cale ferata). „Acum au trecut la un alt nivel, fura caramizile din structura cladirilor. In orice clipa ne putem trezi cu o catastrofa in genul celei petrecute la Valea Calugareasca, acolo unde combinatul s-a prabusit peste cautatorii de materiale reciclabile”, a declarat primarul orasului, Emilian Brasov.

Primaria – locul cel mai vizitat din oras

Primarul Emilian Brasov spune ca nu sunt bani nici pentru plata celor 767 de persoane care si-au depus dosarele pe Legea venitului minim garantat. Chiar daca orasul a fost declarat prin hotarare de guvern zona defavorizata, de avantajele acestui statut a profitat un singur investitor. Acesta a construit cu fonduri PHARE o fabrica de confectii in lohn, care da de munca pentru 120 de oameni. „In ultima vreme s-au deschis si alte fabrici: una de confectii si alte patru de mobila. In cele cinci noi firme si-au gasit de lucru alti 180 de locuitori ai Marasestiului”, a precizat optimist primarul Brasov. Primaria ramane cel mai vizitat „obiectiv” al orasului, vizitatorii stand zile intregi pentru a prinde un loc la Legea venitului minim garantat.

Un fost miner a dat lovitura

Fostul miner din Valea Jiului, Laurentiu Chelmu, disponibilizat in 1997, nu a luat ca pe o gluma recomandarea de a-si deschide o afacere cu banii primiti la concediere. Asa ca impreuna cu sotia sa si-a cumparat o casa in Marasesti, unde au facut o ferma de pasari. Au inceput cu rase de gaini olandeze si au continuat cu alte rase, inclusiv pasari exotice. Acum ferma familiei Chelmu cuprinde 2.500 de capete de pasari dintre cele mai diverse. De la gaini de rasa pana la bibilici, fazani, potarnichi, prepelite sau pauni. „Castigam foarte bine din aceasta ferma, numai pe ultimul lot de pasari livrate am incasat peste 100 de milioane de lei”, a declarat sotia fostului miner, de la care am mai aflat ca o pereche de pauni maturi costa peste 25 milioane de lei.