11 C
București
sâmbătă, 4 mai 2024
AcasăSpecialMaramureşul are "visteria" Nordului

Maramureşul are “visteria” Nordului

Judeţul Maramureş reprezintă o excepţie de la regula nescrisă conform căreia bugetul reşedinţei de judeţ este mai mare decât bugetul judeţului respectiv. Astfel, dacă Baia Mare se va baza în acest an pe suma de 240 de milioane de lei, judeţul din care face parte, Maramureş, are la dispoziţie o sumă de peste 300 de milioane de lei. Astfel, Consiliul Judeţean Maramureş a votat, la mijlocul acestei luni, o valoare a bugetului de 316.959.000 de lei.

În general, consilierii judeţeni nu au avut nimic de comentat cu privire la cuantumul acestei sume, dar nici la modalitatea de împărţire a banilor. Singura problemă a fost ridicată de către consilierul PSD, Gheorghe Simion, care a fost nemulţumit de faptul că Ansamblul Folcloric Transilvania va primi aceeaşi sumă ca în 2011, 1,6 milioane de lei, în timp ce bugetele altor instituţii de cultură au fost diminuate. “De exemplu, am putea lua 200.000 de lei de la acest Ansamblu şi să-i dăm Spitalului Judeţean şi celui de Boli Infecţioase. Dansatorii ar putea avea probleme grave de sănătate şi ar trebui să cedeze din bugetul lor şi celor două spitale”, a fost motivarea ironică a lui Simion, care nu a găsit, însă, simpatizanţi ai acestei propuneri nici măcar în rândul celorlalţi consilieri judeţeni PSD, iar bugetul a fost votat fără alte reţineri. Din cei 316 milioane de lei, 55 de milioane au fost redirecţionaţi înspre Sănătate, 16 milioane au fost date Învăţământului, iar peste 40 de milioane de lei vor merge la capitolele Cultură, Religie şi Recreere.

Satu Mare, buget mic

Dacă Maramureşului îi merge bine, vecinii din Satu Mare se uită invidioşi peste “graniţă”. Nici măcar 130 de milioane de lei nu are la dispoziţie Consiliul Judeţean (CJ) Satu Mare pentru acest an, un buget de austeritate recunoscut însuşi de preşedintele CJ, Arpad Csehi. “Bugetul pe care l-am propus nu este deloc unul încântător, pentru că vom avea mai puţini bani decât anul trecut. Ca să dau un exemplu, anul trecut sumele defalcate din TVA pentru drumuri au fost de circa 12 milioane lei, iar anul acesta vor fi doar de 8 milioane lei”, a spus şeful Consiliului Judeţean. Cum banii din 2012 sunt mai puţini decât cei de anul trecut, automat nici banii împărţiţi nu sunt de ajuns în nici un domeniu. Totuşi, comunele sătmărene trebuie să se descurce în acest an cu 16 milioane de lei, iar reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene trebuie să se încadreze în suma de opt milioane de lei.

În acelaşi timp, pentru ca banii să ajungă cât de cât, Consiliul Judeţean şi-a redus cu 20% cheltuielile de funcţionare ale aparatului propriu, respectiv ale instituţiilor subordonate. Un caz special este bugetul judeţului Bihor. Oradea, reşedinţa de judeţ, se laudă cu cel mai mare buget al oraşelor din Transilvania, peste un miliard de lei, astfel că suma pe care CJ Bihor o va avea la dispoziţie în acest an trebuia să fie de valori măcar apropiate cu cele ale “concurenţei”. Însă autorităţile judeţene nu au putut fixa un buget mai mare de 257 de milioane de lei, mai mic chiar şi decât cel al Maramureşului. “Oradea are un buget mai mare pentru că acolo au fost puşi la socoteală şi banii virtuali. Şi noi putem să spunem că avem banii pentru staţii de deşeuri, pentru câteva proiecte transfrontaliere sau pentru Aeroport”, au fost motivările vicepreşedintelui CJ, Dumitru Voloşeniuc, în presa locală.

Singurii mulţumiţi

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a stabilit pentru acest an “un buget îndestulător”, potrivit preşedintelui Liviu Rusu. Conform oficialului CJ, acest buget, în valoare de 272 de milioane de lei, nici nu a crescut, nici nu a scăzut. “Bugetul este îndestulător pentru toate unităţile subordonate instituţiei. El se situează la nivelul celui din anul 2011, astfel că toate unităţile vor putea să îşi desfăşoare activitatea în mod normal, pentru că le vom susţine”, a mai spus Liviu Rusu.

Redacția
Redacțiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri internaționale. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite

Povestea șeicilor liberali veniți să se scalde în manelele din Dâmbovița

Ilustrație: Marian Avramescu Pentru ca oamenii de rând să nu poată fi invidioși pe călătoriile președintelui Klaus Iohannis și pe cele ale președdintelui Partidului...

Povestea șeicilor liberali veniți să se scalde în manelele din Dâmbovița

Ilustrație: Marian Avramescu Pentru ca oamenii de rând să nu poată fi invidioși pe călătoriile președintelui Klaus Iohannis și pe cele ale președdintelui Partidului...
Ultima oră
Pe aceeași temă