Manifestaţiile din iunie 1990: CEDO CONDAMNĂ statul român la plata a 30.000 de euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, marţi, ca statul român să plătească suma de 30.000 de euro daune morale în dosarul „Anca Mocanu şi alţii contra României” care au avut de suferit in timpul mineriadei din 13-15  iunie 1990.

Sotul Ancai Mocanu a fost impuscat mortal, motiv pentru care ea a va primi despagubirile de 30.000 de euro; Marin Stoica a fost batut bestial si retinut, dar in cazul sau nu s-au acordat despagubiri, considerandu-se ca a intervenit termenul de prescriptie. Stoica a depus plangere penala abia in 2001.

Teodor Maries, la randul sau  a fost batut bestial si arestat, arestarea sa fiind prelungita  din iunie pana in octombrie  1990, dar el n-a sesizat CEDO in nume personal, ci in numele Asociatiei „21 Decembrie 1989”, reclamand faptul ca statul roman  nu i-a trimis in judecata pe vinovati, iar acestia nu au fost pedepsiti. Acest capat de sesizare a fost admis de CEDO.

 Decizia CEDO  devine definitivă când părţile declară că ele nu vor solicita remiterea cauzei în faţa Marii Camere.

Reclamanţii în acest dosar au denuntat,  în plângerea depusă la CEDO, în special absenţa unei anchete efective asupra represiunii violente căreia i-au fost victime în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din iunie 1990.

Teodor Maries a declarat pentru RL ca este „multumit deoarece  prin hotararea CEDO, s-a demonstrat ca abuzurile ordonate de presedintele Ion Iliescu si premierul de atunci Petre Roman, NU au fost investigate si vinovatii  NU si-au primit pedepsele”.

De asemenea, „ca omorul din acele zile ( patru oameni au fost impuscati mortal, iar altii au fost raniti grav , doi decedand ulterior) au devenit imprescriptibile prin hotararea CEDO”.

Nu este singura hotarare CEDO  obtinuta prin demersurile lui Maries. Reamintim, ca tot la CEDO, Maries a avut castig de cauza in dosarele Revolutiei. Instanta europeana, prin decizia din dosarele Revolutiei,  obliga   statul roman sa schimbe legislatia pentru ca omorurile sunt imprescriptibile. In urma acestei decizii,   Parcheteul General a fost obligat sa redeschida aceste dosare clasate, in care era invinuit, intre altii, si Ion Iliescu.

Reamintim ca Maries a protestat prin  trei runde de greva a foamei de cate 70, 74 si 100 de zile pentru a obliga autoritatile romane sa faca anchete si sa puna la dispozitia asociatiei dosarele instrumentate de generalul magistrat  Dan Voinea, care a invinuit gruparea Ion Iliescu, atat in dosarele Revolutiei , cat si in cele ale mineriadei. 

Ce contine dosarul mineriadei in care Romania a fost condamnata

 Dosarul poarta denumirea „Anca Mocanu şi alţii contra  României (nr. 10865/09, 45886/07 şi 32431/08)”

Reclamanti sunt trei cetăţeni români: Anca Mocanu, Marin Stoica si Teodor Maries.

 Cazul se referă la marile demonstraţii anti-guvernamentale, care au avut loc la 13 şi 14 iunie 1990, pe străzile din Bucureşti.

 În acest context, soţul Ancai Mocanu a fost împuşcat mortal în cursul intervenţiei forţelor de securitate.

Teodor Maries este presedintele asociatiei solicitante  (Asociaţia 21 Decembrie 1989), care promovează interesele victimelor represiunii violente împotriva demonstraţiilor anti-comuniste, care au avut loc în România în decembrie 1989, dar in acest dosar a reclamat abuzurile comise de fortele represive asupra sediului si membrilor asociatiei in iunie 1990.

La data de 14 iunie 1990 sediul asociaţiei a fost devastat de către grupuri de mineri care au fost solicitate de către Preşedintele Republicii Ion Iliescu  pentru a restabili ordinea în oraş.

La data de 13 iunie 1990, când mergea pe jos spre biroul său, Marin Stoica a fost arestat şi luat forţat de langa sediul local al postului public de televiziune. El a fost dus la subsol televiziunii cu alte ​​câteva zeci de persoane şi bătut pana a devenit inconştient.

 Reclamantii se plâng de lipsa unei anchete eficiente, imparţiale şi aprofundate, capabile să conducă la identificarea şi pedepsirea celor responsabili pentru reprimarea violentă a demonstraţiilor din 13 şi 14 iunie 1990.

În acest sens, Anca Mocanu se bazează pe articolul 2 (dreptul la viaţă) şi Stoica Marin, Teodor Maries şi pe articolul 3 (interzicerea tratamentelor inumane şi degradante).

Bazându-se pe articolul 6 (dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil), asociaţia reclamantă se plânge de durata procedurii penale în care aceasta participă în calitate de parte civilă şi solicită despăgubiri pentru daunele cauzate de devastarea sediului său şi a asalturile asupra membrilor săi.

 În conformitate cu articolul 8 (protecţia vieţii private), preşedintele acesteia, Teodor Maries, de asemenea, reclamă faptul că el a fost supus unor măsuri de supraveghere secretă, în special ascultarea convorbirilor telefonice.

Mai multe bazându-se pe articolul 34 (dreptul la recurs individual), reclamantii susţin că autorităţile au exercitat presiuni asupra lor să-şi abandoneze cererile lor adresate Curţii şi că nu au avut acces la documentele de anchetă.

În cele din urmă, în temeiul articolului 5 (dreptul la libertate şi securitate), Teodor Mărieş susţine că el a fost arestat ilegal la 13 iunie 1990, lipsit de libertatea sa de la 18 iunie – 30 octombrie 1990 şi supus la rele tratamente.

Citeşte şi CEDO: România trebuie să despăgubească un condamnat, pentru condiţiile de arest şi durata procesului

  Fragment din hotararea  CEDO in dosarul mineriadei, care poate fi contestata la MAREA CAMERA

1. CEDO a  hotărât, în unanimitate, să conexeze cererile reclamantilor Anca Movanu, Marin Stoica si Teodor Mărieş, ca reprezentant al Asociaţiei 21 Decembrie 1989

2. Declară, în unanimitate cererile admisibile în ceea ce priveşte plângerile în temeiul articolului 2 ( dreptul la viata – nn) al Convenţiei, înaintate de reclamanta Anca Mocanu; articolul 3 ( interzicerea tratamentelor inumane si degradante – nn) al Convenţiei  în ceea ce il priveşte pe reclamantul  Stoica Marin;  a articolului 6 (dreptul la proces echitabil in timp rezonabil-nn) § 1 al Convenţiei în ceea ce priveşte reclamanta Asociaţia 21 decembrie 1989 şi inadmisibilă pentru restul;

3. Hotărăşte în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 2 din Convenţie, în aspectul său procedural în ceea ce priveşte reclamanta Anca Mocanu;

4. Hotărăşte cu cinci voturi contra două, că NU a existat nici o încălcare a articolului 3 al Convenţiei  tratamente inumane si degradante, dar  in sensul acordarii de despagubiri pentru ele deoarece a intervenit prescriptia medicala, se precizeaza la un moment dat in dispozitivul de ciziei CEDO-nn)  în ceea ce ȋl  priveşte pe solicitantul  Marin Stoica ;

5. Hotărăşte în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 6(dreptul la un proces echitabil in timp rezonabil-nn)  § 1 al Convenţiei în ceea ce priveşte asociaţia reclamantă ( Asociatia 21 Decembrie 1989-nn);

6. Hotărăşte în unanimitate că nu este necesar să se examineze plângerea în temeiul articolului 34 ( dreptul la recurs individual-nn) al Convenţiei;

7. Hotărăşte, în unanimitate:

   
a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului Anca Mocanu, ca prejudiciu moral, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenţie, 30 000 (treizeci de mii de euro) care urmează să fie convertite în moneda naţională a statului reclamat la rata de schimb, aplicabilă la data plăţii, plus orice taxă care poate fi percepută de impozitare;

b) de la expirarea perioadei de spus şi până la data platii, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene pentru perioada de penalizare, plus trei puncte procentuale;

8. Respinge  cu cinci voturi contra două, cererea de satisfacţie echitabilă ( despagubiri in bani-nn) pentru restul.

Pentru  prezenta hotărâre se anexează, în conformitate cu articolul 45 § 2 al Convenţiei şi articolul 74 § 2 din regulament, următoarele opinii separate:

– Opinia concordantă a judecătorului Streteanu ( care l-a inlocuit pe Corneliu Barsan);

– Opinia disidentă a judecătorului Ziemele, atunci când s-a alăturat  judecătorului Šikuta ( au existat doua opinii contrare majoritatii judecatorilor; in limbajul juridic romanaesc se numeste opinie separata-nn) 

Opinia concordanta  a judecatorului   roman STRETEANU

„Am votat cu majoritatea constatarea ca NU exsita  nici o încălcare a articolului 3 în ceea ce priveşte reclamantul Marin Stoica şi sunt de acord cu concluziile stabilite în hotărâre. Cu toate acestea, aş dori să subliniez câteva aspecte carora eu le acord o importanţă deosebită”.In dispozitivul deciziei CEDO nu exista aceste precizari. Probabil le va face in viitor.

Opinia disidenta ( separata) a judecatorului ZIEMLE

Pe scurt, judecatorul Ziemele  considera ca si victima Marin Stoica ar fi trebuit probabil despagubita, deoarece a suferit rele tratamente  si n-ar fi trebuit aplicata prescriptia. Redam un mic fragment din argumentele judecatorului: „ Mai degrabă, soarta domnului Stoica este parte dintr-o serie de încălcări grave ale drepturilor omului (…)În primul rând, eu nu sunt de acord cu abordarea din Cameră, care ignoră toate măsurile de investigaţie întreprinse de către autorităţile după depunerea unei plângeri de către domnul Stoica în 2001 (…)Cameră valideaza comportamentul contradictoriu şi ambiguu al autorităţilor în ceea ce priveşte cazul domnului Stoica şi întregul episod de abuz de putere de către autorităţile de stat în timpul represiunea împotriva protestelor . Camera, de asemenea, admite faptul că ancheta a fost  ineficientă  (…)”

 Reamintim, totusi, ca ȋntreaga Curte recunoaste faptul ca si plangerea penala a lui  Marin Stoica   trebuia investigata de autoritatile romane , iar autorii agresiunilor trebuiau pedepsiti.

Precizam ca in dispozitivul hotararii CEDO numele fostului presedinte Ion Iliescu a fost pomenit de circa 40 de ori in sens negativ.