Editura Compania a reeditat volumul "Cantacuzino, ia-ti boarfele si misca!", in care Oana Orlea ii povesteste Marianei Marin cum a facut inchisoare politica la 16 ani.
La 16 ani, poti incepe sa descoperi lumea, poti sa fii teribilist si sa ai impresia ca totul iti este permis. Imaginati-va insa cum la 16 ani totul incepe sa se prabuseasca. Cum lumea si realitatea ti se infatiseaza asa cum sunt, oribile si de netrait. Cum la 16 ani devii un "gunoi". Cum, dintr-o data, ziua ta incepe cu clantanitul lanturilor, continua cu anchete si cosmarul mersului la WC cand cel putin o pereche de ochi nu se dezlipeste de tine, iar noaptea inseamna somn chinuit si supravegheat, intr-o singura pozitie, inseamna frig, sobolani si mizerie.
La 16 ani, Marioana Cantacuzino avea un mare dusman: propriul nume. si un altul, mai mic: teribilismul, care acum poate fi pus pe seama varstei. Atunci, a trimis-o in inchisoare. Timp de doi ani si unsprezece luni, "m-am foit prin tara, de la o puscarie la alta, de treisprezece ori", incepand cu Rahova, de o "murdarie inimaginabila", pana la Mislea cea de cosmar, trecand prin celebra Jilava, cu braul de lalele cacanii.
"Nu ma uit in urma, ma pasioneaza prea mult prezentul", a raspuns Marioana Cantacuzino la inceputul anilor ’90, cand, intr-un balcon cu muscate de diferite culori din arondismentul 5 al Parisului, Mariana Marin a intrebat-o de ce nu a scris niciodata despre anii de puscarie. Trecusera 38 de ani de atunci, intre timp Marioana Cantacuzino devenise celebra, semnandu-si cartile Oana Orlea, lasase in urma Romania, cu tot cenusiul ei si tristetea anexata amintirilor despre o tinerete distrusa, ceruse si capatase azil politic in Franta.
Interviul, realizat de Mariana Marin in acele zile, intr-un sat picard de langa Paris, a aparut in ’91 la Cartea Romaneasca, in conditii grafice nu tocmai grozave. In tulburii ani de atunci, cartea a trecut practic neobservata. In acelasi an, apare la Seuil versiunea in limba franceza a cartii. Editorii francezi au preferat varianta memoriilor, asa ca "Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ani" a pierdut aspectul de interviu. In 2003 Mariana Marin a murit si sunt prea putin cei care o stiu altfel decat ca pe o poeta extraordinara. Oana Orlea are 72 de ani si traieste in acelasi sat picard de langa Paris. Anul trecut, a publicat un volum de schite, "Rencontres sur le fil du rasoir", la Gallimard.
Editura Compania a reeditat recent interviul aparut in ’91. "Cantacuzino, ia-ti boarfele si misca!" este o recuperare a primei editii si ceva mai mult: Oana Orlea a intervenit cu mai multe adaugiri – apar cu litere distincte, o sa va convingeti de utilitatea lor citind cartea –, firesti dupa trecerea a aproape 20 de ani de la prima editie.
Zoia. Zoia Kosmodemianskaia. Cu ea a inceput totul. Cu acest personaj fabricat de propaganda anilor ’50, "fata curajoasa, fanatica, invincibila, un fel de Fat-Frumos feminin al celui de-al doilea razboi mondial". Cate fete nu si-au luat-o drept model? "Imaginea pe care o am despre mine insami asa cum aratam atunci (o fata grasuta, cu parul valvoi – imi taiasem cozile si nu-mi gasisem inca un stil de pieptanatura), indreptandu-ma spre munte, cu sabia incinsa la cingatoare, ma incanta si astazi!", povesteste Oana Orlea. Pe scurt, isi dorea sa fie ca Zoia. Asta le-a spus si anchetatorilor: "Vreau sa fiu ca Zoia". Ei i-au raspuns sec si nu tocmai conform cu visele idealiste ale pustoaicei care mai avea si nume burghez pe deasupra: "Gunoi, cum indraznesti tu sa te compari cu Zoia?". Impreuna cu cativa baieti, a facut un grup; intr-o zi au impartit fluturasi cu un mesaj foarte subtil ("In pamant cartofi ai pus? Traiasca Stalin!"); mai tineau fel de fel de reuniuni, fabricau scenarii in jurul finalului lor glorios. Sunt turnati chiar de prietenul de atunci al fetei. Joaca devine, dintr-o data, extrem de grava si nimic nu se va schimba timp de mai bine de doi ani. La 16 ani, Marioana Cantacuzino, fata celebrului aviator Constantin (Bazu) Cantacuzino, nepoata nu mai putin celebrului George Enescu, devine detinut politic, si la "politice" isi va parcurge drumul intre inchisori. Nici o nuanta revansarda, nici o picatura ranchiunoasa nu veti gasi in aceste "amintiri tarzii" din inchisorile traite intre 16 si 18 ani. Energia Oanei Orlea este molipsitoare si, paradoxal, umorul nu lipseste de acolo, din celula imputita, de langa palma anchetatorului, din castronul cu apa statuta si inghetata, din nesfarsitul sir de WC-uri insalubre, din hainele rupte si parul nespalat.
Date
» Nepoata lui George Enescu
Oana Orlea (Marioana Cantacuzino) s-a nascut pe 21 aprilie 1936, la Bucuresti.
Tatal ei a fost Constantin (Bazu) Cantacuzino, iar mama, Anca Diamandi. Este nepoata lui George Enescu, in prezent unicul mostenitor al acestuia.
In carte este prinsa si o savuroasa epopee a ramasitelor muzicianului
si a tertipurilor prin care politicienii timpului au incercat s-o convinga sa-si dea acordul pentru aducerea acestora in tara.
A fost arestata prima data in 1952, cand avea doar 16 ani. Dupa eliberare, ii este foarte greu sa-si reia studiile, asa ca are diverse profesii: taxatoare la IRTA, samponeza la Cooperativa Higiena.
Este inchisa iar, pentru doua luni de data aceasta, in 1960, fiind asociata cu jaful Bancii Nationale: era una dintre putinele romance care aveau permis de motocicleta.
Din 1980 s-a stabilit in Franta, unde a cerut si a primit azil politic.
