Mai mulţi membri ai cunoscutei grupări Caranii au fost trimişi în judecată pentru cămătărie. Ei sunt acuzaţi că au dat mai multe sume de bani cu împrumut, participanţilor la jocurile de noroc din mai multe cazinouri care funcţionau în incinta unor hoteluri de lux din Bucureşti.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Constantin Răducan, zis “Costel al lui Caran”, Gheorghe Stan, zis “Bulgaru”, Nicolae Duduianu zis “Caleea”, Emil Răducan, zis “Emil al lui Caran”, Nicolae Constantin zis “Aramis”, Valentin Duduianu, zis “Beadim”, Daniel Duduianu, zis “Edison”, Marius Gheorghe, zis “Marius al lui Rinu”, Aurel Răducan, zis “Aurel al lui Caran”, Traian Simion, zis “Udi”, Sofian Văduva, zis “Denom” şi Elena , zisă “Vipera”, membri ai grupărilor CARAN, DUDUIANU şi RINU, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de cămătărie, spălare a banilor, şantaj, tâlhărie şi deţinere a unei arme neletale supuse autorizării, fără drept.
Cum acţionau membrii celor trei clanuri
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada 2012 – 2013 inculpaţii au acordat împrumuturi băneşti la care au perceput dobânzi practicanţilor de jocuri de noroc din mai multe cazinouri situate în incinta hotelurilor de lux din Bucureşti.
”În cazul în care debitorii nu au restituit la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu au plătit-o în întregime, inculpaţii au exercitat presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile.
Dacă aceste presiuni nu au avut rezultatul urmărit, inculpaţii au apelat la ameninţări cu acte de violenţă sau chiar la acte de violenţă pentru a intra în posesia banilor care li se datorau. În unele situaţii inculpaţii şi-au urmărit victimele în locurile pe care acestea le frecventau, în încercarea de a-şi recupera sumele împrumutate”, se mai arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Actele de violenţă sau de ameninţare au fost săvârşite nu numai pentru recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea în mod injust a altor foloase, inculpaţii impunând persoanelor vătămate datorii fictive şi cerându-le, în modalitatea indicată anterior, să le remită lor sau unor terţe persoane diverse sume de bani sau alte avantaje.
Unii dintre inculpaţii au câştigat sume impresionante din săvârşirea infracţiunii de cămătărie, sume care le permiteau să îşi asigure un stil de viaţă luxos, aceştia circulând cu autoturisme scumpe şi investind sume importante în proprietăţi imobiliare.
”În unele situaţii a fost disimulată restituirea banilor daţi cu camătă prin încheierea pe numele altor persoane a unor contracte de vânzare-cumpărare privind imobile, în fapt bunul fiind transmis de către cel cămătărit în contul datoriilor acumulate faţă de inculpaţi.
S-a mai reţinut, totodată, că unii dintre inculpaţi fără drept arme la adresele de domiciliu.
În cursul urmăririi penale a fost dispusă luarea măsurilor asigurătorii (sechestru şi poprire) asupra mai multor bunuri imobile şi mobile.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti”.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
