Mai multe ţări occidentale, între care Statele Unite şi Germania, au criticat Moscova, luni, pentru verdictul pronunţat în cel de-al doilea proces contra fostului magnat al petrolului, Mihail Hodorkovski, şi asociatului său, Platon Lebedev, relatează AFP, citat de Mediafax.
Verdictul pronunţat contra lui Hodorkovski are „un impact negativ” asupra reputaţiei Rusiei în materie de drepturile omului, a declarat luni secretarul de Stat american, Hillary Clinton.
Condamnarea celor doi „pune în mod grav problema urmăririlor selective şi asupra primatului consideraţiilor politice asupra statului de drept”, scrie şefa diplomaţiei americane, într-un comunicat.
„Acest caz şi altele, de acelaşi fel, au un impact negativ asupra reputaţiei Rusiei, fiind vorba despre respectarea obligaţiilor sale internaţionale în materie de drepturile omului şi ameliorarea climatului de afaceri”, continuă ea.
Ministrul german al Afacerilor Externe, Guido Westerwelle, a apreciat, luni, că verdictul contra fostului magnat rus al petrolului constituie „un pas înapoi” pentru Rusia.
„Felul în care acest proces s-a desfăşurat este deosebit de preocupant şi contituie un pas înapoi pe drumul către modernizarea ţării”, a afirmat ministrul, într-un comunicat.
„Este în interesul partenerilor noştri ruşi să ia aceste îngrijorări în serios şi să susţină statul de drept, democraţia şi drepturile omului”, a adăugat ministrul.
Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a declarat că Moscova ar trebui să respecte dreptul internaţional, în contextul în care Hodorkovski şi Lebedev au fost găsiţi vinovaţi în cel de al doilea proces, în care au fost acuzaţi de furtul a sute de milioane de tone de petrol.
„Uniunea Europeană aşteaptă din partea Rusiei să respecte angajamentele internaţionale în domeniul drepturilor omului şi primatul dreptului”, a declarat ea, într-un comunicat.
Ashton a subliniat că Uniunea va continua „să urmărească îndeaproape” urmarea judiciară a procesului şi, mai ales, sentinţa.
„Cazul lui Mihail Hodorkovski a devenit un simbol emblematic al problemelor sistemice privind primatul dreptului, nihilismul juridic şi drepturile omului în Rusia de astăzi”, a declarat, la rândul său, preşedintele Parlamentului European (PE), Jerzy Bukez.
„Nu pot decât să reafirm solidaritatea mea cu Hodorkovski şi cu familia sa”, a adăugat acesta.
Londra a apreciat că Rusia ar fi „mai bine servită de un sistem judiciar complet independent”.
„Noi credem că poporul rus şi viitorul Rusiei sunt mai bine deservite de un sistem judiciar complet independent faţă de Guvern şi interferenţe exterioare, un sistem care exercită în mod sistematic justiţia, în mod transparent şi obiectiv”, a declarat Foreign Office, într-un comunicat.
„Este, de asemenea, important pentru menţinerea unui climat în care investitorii să se simtă încrezători, pentru a încheia afaceri”, a adăugat acesta.
„Împreună cu partenerii noştri europeni, vom continua să prezentăm, în mod clar, Guvernului rus, preocupările noastre pentru ca legea să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi proporţionat”, a dat asigurări Ministerul britanic al Afacerilor Externe, care a salutat, însă, poziţia preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, „asupra necesităţii consolidării autorităţii legii în Rusia”.
Modernizarea Rusiei trece prin „consolidarea statului de drept”, a declarat Franţa.
„Aşa cum a subliniat preşedintele Dmitri Medvedev însuşi, consolidarea statului de drept este o condiţie necesară pentru reuşita procesului de modernizare a Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Bernard Valero.
„Este important ca eforturile angajate în acest sens de autoritile ruse să fie continuate”, a subliniat el.
„Oricare va fi pedeapsa care va fi pronunţată, căile de recurs, atât cele interne, cât şi cele externe, rămân deschise. Noi vom continua să fim atenţi la urmările procedurii”, a spus el.
Mihail Hodorkovski, fostul patron al grupului Iukos, cea mai importantă piesă a industriei petroliere, dezmembrat în favoarea întreprinderilor apropiate puterii, şi principalul său asociat, Platon Lebedev, au fost găsiţi vinovaţi luni, în cel de al doilea proces privind furtul a sute de milioane de tone de petrol.
Cazul Iukos este considerat ca fiind orchestrat de puterea rusă cu scopul de a distruge un om de afaceri prea independent, care finanţa opoziţia şi nu ezita să-l contrazică pe preşedintele de la acea vreme, Vladimir Putin, actualul premier rus.
Pedeapsa urmează să fie anunţată peste câteva zile.
Deţinuţi din 2003 şi condamnaţi, în 2005, la opt ani de închisoare pentru escrocherie la scară mare şi evaziune fiscală, în primul proces, Hodorkovski şi Lebedev riscă, de această dată, 14 ani de detenţie, pedeapsa cerută de acuzare.
