Diamantul a fost detronat: "cel mai bun prieten al doamnelor" nu mai este cel mai dur material din lume. Oameni de stiinta chinezi si americani au demonstrat ca un alt material – un cristal de azotit de bor, cunoscut si sub numele de wurtzita, are o duritate superioara celei a diamantului.
Cercetatori de la universitatea chineza Jiao Tong, in colaborare cu specialisti americani de la University of Nevada, au studiat si un alt material, asa-numitul diamant hexagonal. Numit si lonsdaleita, acest tip de diamant difera de cel cristalizat in sistemul cubic, care poate atinge duritatea maxima (10) pe scara Mohs, duritatea variind insa in functie de gradul de puritate a cristalului.
In urma acestor masuratori, a reiesit ca cele doua materiale, care s-au dovedit mai dure decat diamantul propriu-zis, vor avea numeroase aplicatii in diferite domenii ale stiintei si tehnologiei – a declarat Changfeng Chen, expert al Universitatii din Nevada.
Duritatea materialului w-BN (azotitul de bor cristalizat) a crescut cu 78 de procente, dupa ce a fost supus la o presiune de 114 GPa (miliarde de pascali), in vreme ce diamantul poate rezista doar unei presiuni de 97 GPa, in conditii asemanatoare. Specialistii subliniaza ca materialele de mare duritate trebuie sa ramana stabile la temperaturi inalte, pentru a putea fi utilizate in anumite aplicatii tehnice – si sa reziste si la coroziune, pentru a putea fi folosite in mod eficient si in domenii specifice cum ar fi dispozitivele micro si nano-electronice.
Numele diamantului provine din limba greaca, de la “adamas”, care inseamna “de neinvins”. In latina clasica, Pliniu cel Batran a folosit un cuvant asemanator pentru a numi safirului. Diamantele naturale pure sunt incolore, in timp ce diamantele sintetice au o usoara coloratura galbuie. Multumita duritatii deosebite, cristalele de diamant pot fi slefuite numai cu pulbere de diamant si din fulerita.
Valoarea unui diamant este calculata in functie de mai multe criterii: densitatea, duritatea, dispersia si refractia luminii, conductibilitatea termica, stralucirea, puritatea. Masa diamantului este exprimata in carate, un carat corespunzand cu 0,2 grame. Diamantele iau nastere la adancimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (1200-1400 grade Celsius) si presiuni ridicate. Acest material arde intr-un mediu cu oxigen pur la o temperatura de 720 de grade, iar in aer la peste 800 de grade, cu formare de bioxid de carbon. Diamantul este solubil in unele metale ca fier, nichel, cobalt, crom, titan, platina, paladium si alte metale asemanatoare.
Microdiamantele iau nastere in urma caderii meteoritilor mari pe pamant (ex. craterul Barringer), creandu-se conditiile necesare pentru formarea diamantului, prin existenta unor presiuni si temperaturi ridicate si prezenta bioxidului de carbon. Varsta diamantelor este foarte diferita, fiind inregistrate diamante vechi de peste 3 miliarde de ani, si diamante mai noi, care au varsta de cateva sute de milioane de ani.
Tarile unde se gasesc diamante in cantitati mai importante sunt: Rusia, Botswana, Australia, Congo, Canada, Africa de Sud, Angola, Namibia, Sierra Leone, Ghana si Brazilia. In Europa, s-au gasit diamante in Arhangelsk (un oras din Federatia Rusa, amplasat de-o parte si de alta a raului Onega, la cativa kilometri nord de lacul Lacha).
Cel mai mare diamanat cunoscut a fost descoperit in Africa de Sud, in mina Premier din Transvaal (o colonie a Coroanei Britanice, care ulterior a devenit independenta si parte a Republicii Sud Africane). Aceasta nestemata a primit numele Cullinan, in onoarea lui Sir Thomas Cullinan, proprietarul companiei de minerit care gasise diamantul respectiv. Cantarea 3106 carate sau 800 de grame aproximativ. Conducerea Republicii Transvaal l-a facut cadou regelui Edward al VII-lea, ca semn de recunostinta pentru ca acesta acordase independenta republicii dupa razboiul anglo-bur. Dupa cativa ani, Cullinan a fost taiat in noua briliante mari si 96 mici. Dintre acestea, cel mai mare a fost numit atunci denumit Cullinan I, (intre timp, alt nume sub care este cunoscut este Steaua Americii), are forma de para si are 530,2 carate. El impodobeste sceptrul reginei Marii Britanii. In coroana reginei se afla si Cullinan II, de 217,4 carate.
Minele de diamante produc anual peste 800 de milioane de pietre. 80% din diamante sunt destinate atelierelor de bijuterii si trec prin Antwerp – Belgia – centrul mondial al diamantelor, inainte de a ajunge sa fie prelucrate. In India se prelucreaza 9 din 10 pietre, insa majoritatea vor ajunge in cele mai luxoase magazine din Statele Unite si Japonia.
Pentru evaluarea diamantelor s-au stabilit reguli precise, potrivit carora preturile sunt de la cele mai scazute la cele exorbitante. Cele mai celebre diamante din lume sunt cunoscute sub denumirile Steaua Sudului, Marele Mogul, Orlov, Regentul, Florentin, Koh-I-Noor, Sahul, Sancy, Steaua Polara si multe altele. Cel mai mare diamant slefuit din lume a fost vandut la o licitatie organizata de casa Sotheby’s in mai 1995, fiind adjudecat contra sumei de 16,5 milioane de dolari.
In Grecia Antica si in Imperiul Roman, diamantele erau considerate lacrimi sau daruri ale zeilor, ori chiar franturi din stelele cazatoare, iar poetii si filosofii povesteau despre ele, desi multi nu le vazusera niciodata. Platon le considera vii, adapostind spirite celeste, in timp ce altii credeau ca sagetile trase de Cupidon au varful din diamant, de aceea nimic nu poate rezista magiei iubirii.
