Sapte judecatori din Pitesti vor sa dea in judecata statul roman, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, pentru ca nu si-au primit drepturile salariale restante, recunoscute prin hotarari irevocabile ale instantelor.
Deocamdata, magistratii in cauza au depus, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o plangere penala impotriva ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pentru neexecutarea hotararilor emise de instanta in favoarea lor. Plangeri similare au fost depuse si de alti magistrati, impotriva contabililor instantelor judecatoresti, in temeiul Codului Muncii, care stipuleaza pedepse de 3-6 luni inchisoare si amenzi substantiale pentru cei care nu executa hotararile judecatoresti definitive privind plata salariilor.
Cei sapte judecatori arata in plangerea inaintata Parchetului ca, in calitate de "parti vatamate", au solicitat "faptuitorului", reprezentat de ministrul Predoiu, plata de bunavoie a drepturilor salariale restante, insa cererile lor au fost ignorate, desi se bazau pe trei hotarari judecatoresti emise de Tribunalul Arges si ramase irevocabile prin hotarari ale Curtii de Apel din Pitesti. Judecatorii mai sustin ca si somatia de plata emisa de executorul judecatoresc angajat de ei nu a primit raspuns din partea Ministerului Justitiei. In asemenea conditii, magistratii pitesteni doresc sa dea statul roman in judecata la CEDO.
Drepturile salariale obtinute sau pe cale de a fi castigate in instanta de catre magistrati si personalul de specialitate din justitie totalizeaza circa 250 de milioane de euro, suma care ar arunca practic in aer bugetul de stat. Acesti bani reprezinta contravaloarea sporurilor de risc si de solicitare neuropsihica (50% din salariul de baza), diverselor indexari, sporurilor de antena, sporurilor de operare cu documente clasificate etc., castigate de personalul din justitie in instante, dupa ce si-au dat in judecata angajatorul, reprezentat de ministerul de resort. Initiativa magistratilor de a da in judecata propria institutie pentru a recupera unele drepturi salariale a fost lansata in 2007, cand mii de procese s-au aflat pe rolul instantelor civile. Ca urmare a acestor actiuni, veniturile magistratilor au crescut spectaculos, drepturile restante aducand majorari salariale de venituri de 50-60%.
