Interpolul a făcut din interlopul român unul dintre cei mai vânaţi mafioţi din lume, după ce l-a plasat pe lista scurtă a infractorilor periculoşi căutaţi pe tot globul. Publicarea celor 26 de nume, printre care figurează şi cel al ieşeanului Ion Clămparu, a venit la capătul unei operaţiuni derulate în 29 de ţări, cu nume de cod „Infra-Red”, în cursul căreia s-a reuşit capturarea câtorva sute de fugari periculoşi.
„Operaţiunea a avut succes în lo-calizarea şi arestarea unui nu-măr mare de suspecţi, dar acum am rămas cu cazurile despre care nu avem informaţii noi privind ascunzătorile, motiv pentru care cerem ajutorul publicului. Este mai probabil ca cineva să-i recunoască pe unii dintre fugari pe o reţea de socializare sau un chat room, decât să-i vadă mergând pe stradă, însă în orice caz, îi rugăm pe oameni să ne trans-mită informaţii”, a declarat coordonatorul operaţiunii, Martin Cox, citat de Mediafax.
O notificare transmisă de Interpol arată că traficantul român s-ar putea ascunde şi sub numele de Robert Wieciorkie-wicz şi că, probabil, se află pe teritoriul Europei. Notificarea, obţinută de agenţia Mediafax, mai arată că, potrivit informaţiilor deţinute de autorităţi, Clămparu este, încă, implicat în traficul de persoane pe relaţia România – Europa de Vest şi ar fi călătorit intens, în ultimii ani, în România, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie şi. Potrivit anchetato-rilor, clămparu s-ar afla pe teritoriul Europei, posibil în Olanda sau Spania. În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele Traian Băsescu drept exemplu de eşec în combaterea criminalităţii. Băsescu susţinea la acea vreme că, invocând toc-mai acest caz, trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul com-baterii crimi-nalităţii transfrontaliere.
Ameninţări la vârful DIICOT
Ioan Clămparu a fost trimis în judecată în anul 2004 de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional, alături de încă şapte persoane. În 2005 dosarul a fost strămutat de la Bucureşti la Tribunalul Sibiu. Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, mai ales proxenetism, sume totalizând milioane de dolari. Potrivit rechizitoriului DIICOT, o parte din bani au fost folosiţi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva grupurilor de crimă organizată. Surse judiciare mai susţin că interlopul căutat de Interpol ar fi lansat chiar o serie de ameninţări la adresa fostului şef al DIICOT, procurorul George Muscalu. Cert este că în 2008 Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe Clămparu la opt de ani de închisoare. În martie anul acesta, Curtea de Apel Alba Iulia i-a majorat pe-deapsa la 13 ani.
Pe 9 septembrie va începe la Curtea Supremă judecarea recur-sului declarat de cei condamnaţi de Curtea de Apel Alba Iulia. De altfel magistraţii de la Alba Iulia nu au mărit doar pedeapsa şefului clanului Clămparu, pedepse mai mari primind toţi cei trimişi în judecată. Fostul procuror general al României, Ilie Botoş, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint (zişi Sile şi Nuţu Cămătaru) şi, respectiv, cu Silviu Dudiţă (Fluturică) – condamnaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă.
