» In urma unei intruniri ce a avut loc la Paris, la care a participat si presedintele Asociatiei Fotbalistilor Amatori si Nonamatori (AFAN), Dumitru Costin, reprezentantii institutiilor europene si conducatorii fotbalului continental au infiintat Comisia de Dialog Social in sectorul fotbalului profesionist.
Noua structura va avea un rol important in stabilirea politicilor si luarea deciziilor cu caracter social. Institutia va colabora strans cu Comisia Europeana si va urmari ca lumea sportului, in general, si cea a fotbalului, in special, sa se alinieze in timp la cerintele dreptului comunitar. Printre personalitatile prezente la sedinta, care au semnat acordul de constituire, s-au numarat presedintele UEFA, Michel Platini, Gianni Infantino (secretar general adjunct al UEFA), Philippe Piat (presedintele FIFPRO – Divizia Europa), Sir David Richards (presedintele Asociatiei Europa a Ligilor Profesioniste de Fotbal), Jean Michel Aulas (presedintele Asociatiei Cluburilor Europene de Fotbal), Vladimir Spidla (comisar european – Directoratul pentru Ocuparea Fortei de Munca, Politici Sociale si Oportunitati Egale), Jan Figel (comisar european – Directoratul pentru Educatie, Formare, Cultura si Tineret) plus reprezentanti ai cluburilor de fotbal, ai ligilor si sindicatelor din toate tarile europene.
Participantii au trasat principalele prioritati ale Comisiei, care ar trebui rezolvate pana la urmatoarea sedinta ce va avea loc peste doua luni. Cele mai importante dintre acestea sunt introducerea contractului tip pentru fotbalistii profesionisti la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, evaluarea politicilor salariale in fotbalul european, fondul de cariera, regula 6±5 si politicile trasate de Comisia Europeana prin Cartea Alba pentru sport in perspectiva dezbaterilor ce vor fi organizate de Comisia Europeana, sub presedintia Frantei, la sfarsitul acestui an.
Dumitru Costin: "Cluburile vor trebui sa plateasca toate darile catre stat"
Presedintele AFAN, Dumitru Costin, se numara si el printre membrii Comitetului Executiv al acestei noi structuri. Ieri, acesta ne-a dezvaluit cateva dintre intentiile noului for.
» Domnule Costin, de ce nu s-a implementat in tara noastra contractul tip pentru fotbalistii profesionisti?
— Eu am propus in Comitetul Executiv, dar am un singur vot. Cei de la federatie nu au aprobat trecerea la un astfel de contract. Au lasat contractul de prestari servicii si au scos contractul tip. Un caz concret il am acum cu un jucator de liga secunda care a jucat titular 32 de meciuri din 34. El are un contract cu clubul de 500 de lei pe luna. Iar restul de bani ii primeste printr-un contract de sponsorizare de la o societate din alta localitate. Jucatorul nu si-a primit ratele si acum trebuie sa merg cu el in instantele civile pentru a recupera 10.000 de euro. Clubul nu poate fi actionat in instantele sportive pentru ca el s-a achitat de sarcini, platind cei 500 de lei pe luna.
» Care a fost motivarea FRF pentru refuzul de a implementa contractul tip?
— M-au numit ucigasul fotbalului romanesc. Pentru ca, o data cu introducerea acestui contract, cluburile vor trebui sa plateasca toate darile catre stat, si pe cele ce le revin ca angajator, si pe cele ale jucatorului. Dar nu cred ca va mai dura mult pana cand se va adopta acest contract. Dupa intalnirea din septembrie a Comisiei de Dialog Social pentru Fotbal, acesta va deveni lege. Comisia Europeana sustine total acest proiect, asa ca le va fi imposibil celor de la FRF sa respinga adoptarea contractului tip. Acest contract va proteja in special jucatorii, acestia nemaifiind obligati sa apeleze la instantele sportive sau civile pentru a-si recupera banii.
» S-a discutat si despre salariile fotbalistilor?
— S-a discutat despre politicile salariale din fotbalul european. De exemplu, fotbalul romanesc s-a umplut de portughezi. De ce credeti ca au venit aici? Pentru ca se plateste mai bine. si totusi Portugalia are un fotbal la un nivel mai ridicat decat al nostru. Noi reusim sa platim mai bine pentru ca folosim alte instrumente de plata, care nu sunt tocmai in conformitate cu legea. Se doreste realizarea identificarii si implementarii unui sistem comun de plata pentru ca unii sa nu mai beneficieze de tot felul de tertipuri financiare.
» Cea mai stringenta problema in momentul de fata este regula 6±5, adica folosirea a 6 jucatori autohtoni si a 5 straini. Ce parere are Comisia de Dialog Social pentru fotbal?
— S-a facut o evaluare asupra impactului pe care il va avea aceasta regula asupra a 40 dintre cele mai importante cluburi din Europa. Aceasta regula este o idee FIFA, sustinuta de Sepp Blatter. In Europa lucrurile stau altfel. Am inceput sa gandim un sistem. De exemplu, reprezentantii lui Milan au spus ca l-au cumparat pe brazilianul Pato de copil si l-au crescut pana la varsta majoratului. Fenomenul globalizarii in piata muncii se vede cel mai bine in fotbal, in sporturi de echipa, este cel mai accentuat proces de migratie a fortei de munca.
» La ce se refera propunerea dvs. in cazul regulei de 6±5?
— Una dintre propunerile mele a fost ca un club care cumpara un jucator dintr-o alta tara si depaseste numarul stabilit de forurile internationale sa fie "sanctionat". Adica sa investeasca intr-o scoala de fotbal in tara respectiva. Dupa cum se stie, francezii au mii de centre de copii si juniori. Aduc o gramada de tineri fotbalisti din Africa si ii cresc. Ei aleg spuma si pe restul ii imprastie prin lume. Daca ar fi obligati sa deschida centre in tara natala a jucatorului, ar fi mult mai bine pentru acel copil. Ar fi aproape de casa, de familie si nu ar avea probleme de adaptare.
» In Romania ar putea fi implementat asa ceva?
— Bineinteles, cu cateva amendamente. De exemplu, Steaua, CFR Cluj, Timisoara sau alte cluburi care sunt pline de straini au echipe de juniori, deci nu ai cum sa-i mai obligi sa investeasca intr-un alt centru pentru ca il au deja. Astfel pot fi obligati sa investeasca pentru fiecare jucator strain in plus o suma cuprinsa intre 10.000 si 15.000 de euro pentru sustinerea unei clase de fotbal dintr-un liceu de oriunde din tara. Astfel ar ajuta enorm sectorul juvenil din Romania. Cluburile romanesti au ajuns sa plateasca sume mari de ordinul milioanelor pentru un singur jucator straini. Pe langa acesti bani, mai platesc comisioanele impresarilor si altele. Ce mai inseamna inca 15.000 de euro pentru o investitie intr-o clasa de fotbal?
