De opt ani a avut nevoie instanţa pentru a da o decizie definitivă de confiscare a averii. Alte 18 dosare sunt pe rol, iar unele aşteaptă o soluţie de ani de zile.
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de joi, de confiscare a 130.000 de dolari de la fostul administrator al SC RIAL SRL Braşov, Dan Vele, bani pe care acesta nu i-a putut justifica, este o premieră: până acum, nici un alt dosar de confiscare preluat sau iniţiat de Agenţia Naţională de Integritate nu a primit o sentinţă definitivă şi irevocabilă de la curtea supremă. Nu este însă primul caz de confiscare a unor sume nejustificate. În 2008, instanţa a decis confiscarea a 30.000 de euro de la fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, care nu a putut justifica provenienţa sumei.
La ICCJ se mai află în prezent câteva dosare similare. Cel mai cunoscut nume implicat este cel al fostului ministru al Economiei Dan Ioan Popescu. În iulie, anul acesta, ICCJ a decis confiscarea a aproximativ 4 milioane de lei (un milion de euro) în cazul lui Popescu, după şase ani de la sesizarea instanţei că fostul ministru nu poate justifica această sumă. Decizia ICCJ a fost atacată cu recurs de Popescu.
Tot la Înalta Curte se află dosarele a patru poliţişti din Piteşti, ale căror declaraţii de avere nu puteau justifica toate bunurile reţinute. Următorul termen de judecată în acest caz va avea loc în noiembrie.
Confiscare fără fapte penale
Decizia de săptămâna trecută ar putea grăbi soluţionarea acestor dosare şi a celor care nu au ajuns încă la ICCJ. „E o decizie deosebit de importantă. Se vede apariţia unei practici în ceea ce priveşte confiscarea averii nejustificate fără a exista o faptă penală”, spune Horia Georgescu, secretarul general al ANI. În cazul lui Dan Vele nu a existat un dosar penal. Sesizarea în privinţa declaraţiilor de avere ale acestuia a fost făcută în martie 2003 de către Rial SRL, societatea de administrare a imobilelor aflate în proprietatea Primăriei Braşov, către Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA, actualul DNA). Dosarul s-a plimbat între Curtea de Apel Braşov şi Înalta Curte, iar soluţiile au fost favorabile când soţilor Vele, când PNA şi apoi Agenţiei Naţionale de Integritate. Decizia definitivă de confiscare a venit abia după 10 ani. Vele a declarat că nu are bani în conturi şi că va ataca la CEDO decizia Înaltei Curţi.
Un precedent pentru viitoarele decizii
„E un semn că legislaţia începe să funcţioneze şi că se aplică sancţiuni. Va fi un precedent, deoarece contează foarte mult ce decide Înalta Curte”, spune Laura Ştefan, expert anticorupţie la ExpertForum. Ea se aşteaptă ca durata celorlalte procese de confiscare să se scurteze, mai ales că legislaţia e acum mai stabilă decât în urmă cu 10 ani. Şi judecătorul Cristi Dănileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, spune că motivarea deciziei în cazul Vele va fi folosită ca jurisprudenţă în cazuri asemănătoare. Datorită acesteia, „dosarele ar trebui să meargă mai repede, acolo unde nu se cer expertize tehnice”, spune judecătorul. Expertizele contabile durează uneori luni întregi şi sunt adesea urmate de contraexpertize. În plus, avocaţii celor implicaţi încearcă adesea să obţină cât mai multe amânări, explică Dănileţ.
ANI a preluat sau a sesizat justiţia în încă 18 cazuri de suspiciuni de avere nejustificată. Cele mai multe dintre acestea nu au trecut încă de Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel.
