Sosit la Londra luni, 19 octombrie, şeful statului chinez, Xi Jinping, a început marţi vizita sa de patru zile, prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în Marea Britanie din ultimul deceniu.
Pentru premierul britanic, David Cameron, nimic nu a fost prea mult pentru liderul chinez Xi Jinping. Dineu la Palatul Buckingham, vizitarea Londrei în caleaşcă, discurs în Parlament. Primirea cu mare pompă a preşedintelui chinez, în vizită în regatul britanic între 20 şi 23 octombrie, este de genul celor rezervate amicilor foarte apropiaţi sau partenerilor comerciali cruciali.
Totul a fost făcut pentru a seduce acest oaspete de marcă de la care întreprinderile britanice aşteaptă foarte multe. Pentru britanici, mizele acestei vizite sunt imense, potrivit media. Guvernul britanic contează pe investiţii chineze pentru suplinirea carenţelor statului în materie de mari echipamente şi doreşte să facă din City cap de pod financiar chinez în Occident. Aceleaşi speranţe şi pentru investiţiile chineze – Marea Britanie fiind destinaţia numărul 1 pentru întreprinderile chineze. Două sectoare se află pe pista priorităţilor – nuclear şi transporturi. Alături de Franţa, Germania şi Japonia, China se află în concurenţă pentru construirea unei linii feroviare de mare viteză, care va lega Londra de Manchester şi Birmingham, o ofertă care valorează 58 miliarde euro.
Primul „big deal“ priveşte producţia de electricitate nucleară, dosar în care lider este societatea franceză EDF. În proiect din 2008, centrala din Hinkley Point (Somerset, sud-vestul Angliei), compusă din două reactoare de tip EPR, are dificultăţi în găsirea finanţării, fiind evaluată la 16 miliarde lire sterline de EDF şi reevaluată la 24,5 miliarde lire sterline de către Comisia Europeană. Aportul chinez care ar putea atinge 40% este decisiv. Un acord urma să fie anunţat miercuri, deblocând dosarul. Pentru a obţine unda verde a Beijingului, Londra a oferit o garanţie de stat de 2 miliarde lire sterline, dar şi construirea altor două centrale nucleare la Sizewell (Suffolk) şi Bradwell (Essex). Ultima va fi echipată cu tehnologie chineză, permiţând nuclearei chineze să pună piciorul pe continentul european.
Drepturile omului, în aşteptare…
Este o perioadă de „lună de miere“ între Marea Britanie şi China, o nouă „epocă aurită“ pentru ambele ţări, o epocă în care discuţiile despre drepturile omului nu mai au loc. Acum trei ani, Beijingul a îngheţat relaţiile sale cu Londra după o întrevedere între David Cameron şi Dalai Lama. Acum, potrivit Global Times, „Marea Britanie a adoptat o atitudine amicală din raţiuni pragmatice, dar asta demonstrează că astăzi China a devenit irezistibilă, pentru că se dovedeşte benefică pentru parteneri“.
Miercuri, Downing Street, Cameron şi Xi au discutat probleme de securitate mondială, sărăcie şi schimbări climatice. Şi mai ales despre probleme economice, ambele părţi anunţând noi acorduri comerciale bilaterale de 30 miliarde lire sterline. În timp ce liderul chinez a făcut primele promisiuni de bani pentru infrastructura din Marea Britanie, Cameron a dezvăluit, la rândul său, un nou regim de vize care va oferi turiştilor chinezi accesul mai ieftin pentru multiple vizite decât pentru călătorii proveniţi din alte ţări. Sistemul riscă însă să dezavantajeze alte state. Pe termen lung, încercând să devină cel mai bun amic al Chinei, Cameron riscă, având în vedere că Bejingul are un mod foarte diferit de a privi lumea. Foarte adevărat în cazul tensiunilor dintre China şi SUA în Pacific.
„Dacă aceste tensiuni din Pacific se vor agrava, Marea Britanie va fi forţată să aleagă între SUA şi China. Cea mai mare ameninţare la securitatea internaţională este în Asia, cu ascensiunea Chinei şi posibilitatea unei mari confruntări între puteri“, declară Hans Kundnani, membru al German Marshall Fund. El a mai adăugat că Germania se considera până acum cel mai important partener comercial al Chinei în Europa şi „unele persoane de la Berlin văd o tentativă britanică pentru concurenţă“.
