Lituania, care va asigura în 2011 preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), îşi începe mandatul sub auspicii conflictuale, după ce Belarusul a anunţat că închide biroul de la Minsk al organizaţiei, nemulţumit de criticile OSCE la adresa alegerilor prezidenţiale, anunţă NewsIn.
Scrutinul a fost câştigat cu aproape 80% din sufragii de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 16 ani. Ceilalţi nouă candidaţi au denunţat fraude masive, manifestaţii de protest ulterioare s-au soldat cu arestări masive, iar OSCE a conchis că scrutinul a fost marcat de nereguli care „nu au reuşit să dea Belarusului noul început de care avea nevoie”.
O evaluare pozitivă a scrutinului din partea OSCE era crucială pentru ca Minskul să aibă şanse să primească ajutor economic din partea Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Minsk a anunţat vineri că biroul OSCE de la Minsk se va închide, întrucât nu mai există „motive obiective” pentru ca misiunea OSCE să continue. Fără să menţioneze alegerile prezidenţiale, purtătorul de cuvânt a spus că ţara sa „a preţuit” activitatea OSCE şi este nerăbdătoare să colaboreze şi în viitor cu organizaţia, dar „evaluarea rezultatelor misiunii OSCE de la Minsk arată că misiunea şi-a îndeplinit mandatul”.
Biroul OSCE la Minsk fusese deschis în 2002 şi avea cinci angajaţi internaţionali şi opt locali. Scopul său era de a asista guvernul din Belarus să dezvolte economia şi societatea civilă.
Tot vineri, poliţia secretă belarusă (KGB) ar fi percheziţionat domiciliile şi birourile unor jurnalişti independenţi, cu scopul de a confisca toate documentele şi dosarele referitoare la alegeri.
Lituania a spus, în calitatea sa de ţară care preia preşedinţia OSCE, că regretă profund decizia Belarusului de a închide biroul organizaţiei, infirmând că mandatul OSCE s-a încheiat. „OSCE mai are o activitate importantă de desfăşurat în Belarus”, a declarat ministrul lituanian de externe, Audronius Azubalis. El a cerut guvernului de la Minsk să-şi revizuiască poziţia, pentru ca OSCE să-şi poată continua prezenţa în capitala belarusă.
Fostă republică sovietică cu 3,3 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2004, Lituania a preluat preşedinţia OSCE de la Kazahstan, ţară care a organizat în decembrie şi un summit al organizaţiei, primul după mai bine de un deceniu, încheiat totuşi fără rezultate concrete.
OSCE este, alături de Rusia şi Ucraina, mediator în conflictul transnistrean, iar Lituania este unul dintre statele cu care Chişinăul are în mod tradiţional relaţii bune. În plus, organizaţia se ocupă şi de alte conflicte îngheţate, cum ar fi diferendul teritorial dintre Armenia şi Azerbaidjan sau disputa dintre Rusia şi Georgia pe tema Osetia de Sud şi Abhazia.
Diplomatul Giedrius Cekuolis, fost ambasador al Lituaniei în Franţa, a fost numit reprezentant special al OSCE pentru conflicte durabile.
Ministrul de externe, Audronius Azubalis, doreşte ca accentul preşedinţiei lituaniene a OSCE să fie pus şi pe securitatea energetică şi informatică a celor 56 de membri ai organizaţiei, al cărei sediu este la Viena, precum şi pe lupta împotriva traficului cu droguri.
Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, declarase la summitul OSCE de la Astana că organizaţia îşi va menţine susţinerea în Afganistan, unde asistă autorităţile în materie de securitate, formare a poliţiei şi luptă împotriva traficului cu droguri.
O altă posibilă provocare a preşedinţiei lituaniene cu OSCE ar putea fi însă relaţiile cu Moscova, care rămâne sensibilă ori de câte ori este vorba despre republicile baltice. În plus, Rusia a criticat în trecut OSCE şi chiar a avut relaţii tensionate cu organizaţia, mai ales în preajma alegerilor prezidenţiale din 2008.
La sfârşitul anului 2011 preşedinţia OSCE va fi preluată de Irlanda.
