» Stau la Mogosoaia. Se descurca cu ceva mai mult de 500 de euro pe luna, dar mancarea si-o prepara singuri.
» Vorbesc bine romana, chiar daca unii pana nu demult nici nu auzisera de Romania.
» La sfarsitul acestei luni se termina a treia sesiune de granturi dintr-un program al ICR initiat in urma cu un an pentru tineri traducatori de limba romana din cinci tari.
Sapte traducatori au trei luni la dispozitie sa se adapteze la stilul de viata romanesc, si se pare ca lucrul acesta este mai dificil chiar decat gramatica limbii romane. Unii dintre ei se pregatesc pentru a deveni traducatori profesionisti, pentru altii a fost doar bifarea unui nou punct la capitolul "experienta" din CV, iar acum abia asteapta sa se intoarca acasa.
Ca si la editiile anterioare, programul initiat de ICR a fost coordonat de Florin Bican, iar printre profii cu care au lucrat traducatorii se numara Luminta Marcu si Paul Cernat.
Ralu Chiroiu (22 de ani) a venit din Cehia. Tatal ei este roman, iar ea a studiat limba romana la Facultatea de Litere din Praga.
Radoslaw Biniarz are 27 de ani si a descoperit Romania la cursul de studii balcanice pe care l-a urmat la Facultatea de Istorie. El nu s-a oprit aici si s-a apucat de Facultatea de Litere, unde a si inceput studiul limbii romane. A absolvit-o cu o lucrare despre Marin Preda. Vine de cel putin doua ori pe an in Romania, e indragostit mai ales de Ardeal pentru ca, crede el, acolo se simte mai bine ca acasa, in Poznan. si acum abia asteapta sa termine grantul pentru a face un ocol prin Transilvania.
Vanja Baltic (23 de ani) si Lidia Vasilic (24 de ani) vin din Novi Sad (Serbia) si au invatat limba romana la facultate.
Dalila Niño Morar e un caz special. Muncitorii si imigrantii romani, aflati intr-un numar tot mai mare in Spania, i-au trezit interesul pentru o cultura insuficient cunoscuta. A inceput prin a traduce piesa "Stop The Tempo" a Gianinei Carbunariu, la Universitatea din Alicante, cand a lucrat cu o profesoara din Romania, care a reusit sa impuna studierea limbii romane. Dalila spune ca se simte ca acasa in Romania. "In Spania se crede despre romani ca sunt oameni foarte inteligenti pentru ca in numai trei luni vorbesc bine spaniola. Spaniolii nu stiu insa cat de asemanatoare sunt de fapt cele doua limbi", mai spune Dalila. Ce nu a inteles inca din Romania este atitudinea oamenilor fata de munca, "oamenii nu sunt constienti ca sunt la serviciu, nu se simt responsabili", accentuand ca asta nu este o situatie generala.
"Am renuntat sa mai inteleg ceva din tara asta"
Romain Otal (23 de ani) este deja de patru ani in Bucuresti. A ajuns aici cu o bursa Erasmus pe filozofie. Pana la urma, s-a casatorit aici, are doi copii si, in prezent, studiaza muzica bizantina la Conservator. A tradus deja "Caietele timpului" de Alexandru Dragomir, carte care urmeaza sa apara in scurt timp la Paris, si "Scrisori despre logica lui Hermes" de Constantin Noica. De Romania spune ca s-a saturat, ca paharul s-a umplut de mult – desi nu poate preciza exact ce l-a adus in aceasta dispozitie – si ca, chiar daca e constient ca aici e mai usor sa-ti gasesti un job, abia asteapta sa se intoarca in Franta. "Am renuntat sa mai inteleg ceva din tara asta." Singurul lucru care l-ar determina sa revina in Romania ar fi sotia. "Daca incepe sa ma bata la cap nevasta-mea, o sa ne intoarcem." Ce ii place totusi in Romania este un anume "dinamism care nu mai exista in Franta".
Agnès Birebent e de trei ani in Romania. Limba a invatat-o aici, unde a ajuns in urma cu trei ani. A studiat Artele in Franta, iar in Romania a adus-o un proiect personal de poezie. Nu intamplator a descoperit in Bucuresti o senzatie de nebunie, "e o poezie, dar e si foarte obositor". Marturiseste ca de cate ori ajunge in Franta isi doreste sa se intoarca aici.
Cei sapte tineri traducatori s-au intalnit pe parcursul celor trei luni cu mai multi scriitori romani. Cel mai mare succes l-au avut Bogdan Ghiu, Vasile Ernu si Ion Manolescu, iar pe malul Dunarii, la Cetatea lui Mircea Dinescu, s-au simtit cel mai bine. Mai ales ca domeniul de la Mogosoaia, acolo unde sunt cazati si lucreaza, nu este tocmai pe gustul lor, simtindu-se izolati.
"Derapaj" si "Nascut in URSS", in topul preferintelor
"Derapaj" de Ion Manolescu este romanul pe care ar vrea cei mai multi sa-l traduca. Cu exceptia unor pasaje, Radoslaw crede ca romanul ar prinde foarte bine pe piata de carte din Polonia. Avand in vedere ca exista un precedent – romanele "Degete mici" de Filip Florian si "Baiuteii" de Filip si Matei Florian, urmeaza sa apara in Polonia in traducerea unuia dintre bursierii Institutului Cultural Roman, din seria a doua – , dar si cat de ambitios pare Radoslaw, este foarte posibil ca "Derapaj" sa aiba aceeasi soarta.
La Vasile Ernu au apreciat cu totii simtul umorului. Cat despre eventuala nostalgie dupa comunism, ei nu au gasit-o in cartea acestuia, "Nascut in URSS". Doar Ralu Chiroiu spune ca i-a placut Vasile Ernu pentru ca "scrie despre lucruri pe care le stiu".
Preferata Lidiei ramane insa "La Balamuc", o povestioara a lui Liviu Bleoca, pentru ca este despre perioada de dupa razboiul din Bosnia.
Dintre toti, Radislaw este cel mai hotarat sa continue cu traducerile literare. Deocamdata, simte ca mai are de lucru la gramatica, dar la aspecte de finete: regionalisme, argou. Asa ca asteapta cu mare nerabdare intalnirea cu Rodica Zafiu, careia i-a citit pana acum aproape toate textele din "Romania literara".
Lidiei i-ar placea sa traduca "Derapaj" si "Nascut in URSS". si Vanja ar traduce cele doua volume, dar numai pentru ea, marturisind ca nu se simte suficient de pregatita pentru a trece la traduceri serioase.
Agnès, care a tradus pana acum retetele lui Dan Chisu, iar in prezent lucreaza la romanul acestuia, "Singur sub dus", ar prefera deocamdata sa citeasca mai mult, dar numai dupa ce ar face o selectie inainte.
Ralu e interesata de traducerile tehnice, iar Dalila ar traduce dramaturgie pentru ca, crede ea, stapaneste mai bine limba vorbita. Totodata, Dalila mai are un proiect interesant, de interpretariat in mediul social. Ea a observat ca oamenii, chiar daca stiu foarte bine a doua limba, in situatii de criza, nu mai reusesc sa se descurce. Ea viseaza astfel servicii de interpretariat pentru imigrantii romani.
Pe 30 iunie, Ralu, Dalila, Romain, Agnès, Vanja, Lidia si Radoslaw vor pleca de la Mogosoaia.
