Richard Lea lucreaza din 1998 la cotidianul britanic "The Guardian". Pe site-ul ziarului il puteti gasi si la Sectiunea "Bloguri", scriind despre arta, mai ales despre carti. Mai nou, despre Romania (am ajuns aici de pe blogul "terorism de cititoare", www.terorista.ro).
Richard Lea pleaca de la initiativa "The New York Times Book Review" de a lansa o editie intr-o alta limba decat engleza. Celebrul saptamanal american apare in Romania de aproximativ doua luni si este prima editie intr-o alta limba a hebdomadarului. Pe buna dreptate, Lea se intreaba: "De ce Romania?" si continua cu o posibila explicatie a lui Jennifer Schuessler, unul dintre membrii redactiei versiunii americane a revistei. Potrivit acesteia, scena literara romaneasca ar fi una "prospera", iar o revista ca "Dilema Veche" este "incantatoare". Lea se opreste si la un alt jurnalist american, A.O. Scott, care semneaza cronici de film in "The New York Times" si care a vizitat recent Romania. "Este una dintre acele tari in care orice filolog pare a fi scris ceva, un roman, o carte de eseuri, macar o piesa de teatru", spune Scott.
In aceste conditii, se intreaba Lea in continuare, "de ce nu Romania?". Dar nu atat postarile lui sunt interesante – printre altele, jurnalistul invita cititorii sa descopere Romania si literatura romana – cat zecile de comentarii care le insotesc. Cei mai multi dintre comentatori se opresc asupra ofertei destul de sarace de carte romaneasca tradusa in engleza. Unii l-au citit pe Cartarescu, altii stiu ca "Degete mici", romanul lui Filip Florian, "un tanar scriitor contemporan", urmeaza sa apara la Harcourt, in America. Cineva o recomanda pe Nina Cassian, altcineva il recomanda pe Mircea Dinescu. Cineva se plange ca a incercat sa citeasca literatura romana, "dar e al naibii de greu sa gasesti ceva tradus". Acelasi comentator posteaza si un top personal a ceea ce ar dori sa citeasca din literatura romana tradus in engleza. Topul lui incepe cu Mihai Eminescu si Ion Creanga ("eseist, asociat adeseori cu Eminescu"), trece prin Sadoveanu si ajunge la Paul Goma si Mircea Eliade. Nota Bene: comentatorii nu sunt romani. Sau cel putin, cu doua-trei exceptii, nu posteaza din Romania.
Cum pe blogul amintit exista un proiect, intitulat "World Literature Tour", Lea ii invita pe comentatori sa voteze daca sunt sau nu de acord ca Romania sa intre in aceasta harta literara virtuala. Surpriza: comentatorii sunt mai degraba impotriva decat de acord. si nu pentru ca ar fi neinteresati, dimpotriva. Problema o reprezinta lipsa traducerilor, deci e cam greu sa "pui" ceva pe harta literara virtuala propusa de blogul celor de la "The Guardian". Asa ca este foarte probabil ca urmatoarea oprire a turului literar – care presupune, printre altele, o postare cu recomandari pentru traduceri existente in limba engleza – sa nu fie Romania, ci Ungaria. Din literatura maghiara exista multe traduceri in engleza, cineva explicand asta prin Premiul Nobel castigat in 2002 de Imre Kertesz.
