Lipova, oraşul plin de istorie

Lipova este un oraş plin de istorie. Cetatea Şoimoş, situată pe celălalt mal al Mureşului, veghează, de sute de ani, zona. Turcii au lăsat moştenire localităţii un bazar şi canalizarea, ambele încă funcţionale după mai bine de patru secole. În fiecare an, la Lipova vin turişti din toată Europa. Ei admiră localitatea, apoi merg la băile Lipova, să guste din apa minerală care a fost preferata familiei regale în perioada interbelică.

Cetatea Şoimoş, o atracţie pentru turişti

La ieşirea din oraşul Lipova, pe marginea DN 7 Arad-Deva se află cetatea Şoimoş. Numele acesteia provine din cuvântul maghiar Solymos şi derivă de la activitatea care a făcut-o celebră în Evul Mediu: creşterea şoimilor de vânătoare. Cetatea a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea de către o familie nobiliară. Rolul ei s-a manifestat deja în conjunctura în care s-a derulat mişcarea centrifugă a Transilvaniei şi a vestului Ungariei, sub autoritatea voievodului Ladislau Kan. În timp, a devenit Cetate regală, apoi a fost modernizată de către arhitecţi italieni, a fost asediată de răsculaţii lui Gheorghe Doja, apoi a fost ocupată de turci şi cucerită de trupele austriece, care au părăsit-o şi au ordonat demolarea ei. Acum, Cetatea are două incinte concentrice la care se adaugă fortificaţiile exterioare, destul de bine conservate.

Bazarul din Lipova, unic în România

Lipova a fost menţionată pentru prima oară într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei, în anul 1245. Aşezată pe râul Mureş şi cu o importanţă strategică deosebită, localitatea a fost disputată între Habsburgi şi otomani. În 1550, turcii au atacat Cetatea Lipova, pe care au cucerit-o după lupte puternice, au pierdut-o şi apoi au recucerit-o din nou şi au transformat-o în sangeac turcesc în cadrul Paşalâcului Timişoara. Legenda spune că, imediat după cucerirea cetăţii de către turci, aceştia l-ar fi omorât pe episcopul de Lipova. În 1595, Lipova a ajuns sub ocupaţia armatelor transilvănene şi în 1599 a fost, pentru scurt timp, ocupată de către Mihai Viteazul. Între 1616-1669, Lipova a devenit din nou sangeac turcesc pentru 53 de ani. În perioada 1637-1672, a fost construit Bazarul turcesc. El a fost construit ca o necesitate pentru comercianţii din Cetatea Lipovei şi pentru cei care veneau din centrul Europei, Ţările româneşti şi din întreg Imperiul Otoman. Din cons­truc­ţia ini­ţială există mai multe elemen­te, printre care faţada decorativă cu fron­ton triunghiular, arcadele şi pilaştrii în dosul cărora există un larg pasaj pentru cumpărători. În centrul clădirii se găseşte un frontispiciu triunghiular, decorat cu cinci discuri ceramice care par a fi de provenienţă mai târzie. Bazarul „Sub dughene” se găseşte pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi fi­gu­rează în catalogul monumentelor semilunii în lume, un monument unic pe teritoriul ro­mâ­nesc. Clădirea este utilizată şi astăzi ca spaţiu comercial, însă mult mai modeştii negustori spun că sunt afectaţi de criză. Turcii au captat un izvor cu apă potabilă şi au canalizat oraşul. La Lipova a poposit cunoscutul istoric, geograf şi scriitor turc, Evliya Çelebi, care a descris-o ca drept una dintre cele mai mari şi mai dezvoltate cetăţi din zonă.

Muzeul Sever Bocu, locul unde s-a scris istoria bănăţenilor

Muzeul orăşănesc din Lipova a fost înfiinţat în anul 1953 în casa Sever Bocu şi, pe lângă obiecte din viaţa politicianului şi gazetarului bănăţean, cuprinde şi o importantă colecţie de artă. Pragul muzeului a fost trecut de mulţi turişti care au venit să vadă lucuri inedite din viaţa acestuia. Sever Bocu a fost ziaristul care a militat pentru libertatea românilor transilvăneni. Dezamăgit, el s-a reîntors la Lipova unde s-a dedicat exclusiv problemelor bănăţenilor. A avut nouă mandate de deputat în circumscripţia Buziaş. Politicianul Sever Bocu a preluat conducerea Partidului Naţional Român din judeţul Timiş-Torontal, iar după fuziunea din 1926 cu Partidul Naţional Ţărănesc a devenit preşedinte al noii organizaţii şi timp de peste două decenii a rămas liderul naţional-ţărăniştilor bănăţeni. În 1928, în Guvernul Maniu, a fost Ministru al Banatului, fără portofoliu. În a doua guvernare ţărănistă a ajuns primar de Lipova, mandat în care a pavat străzile, a introdus curentul electric şi a reconstruit un cartier afectat de inundaţii. După instaurarea regimului comunist, la alegerile din 1946 Sever Bocu a reuşit să ajungă deputat în circumscripţia Lipova şi a fost singurul ţărănist din Timiş-Torontal care a ajuns în Parlament. Dar, în 1950, a fost arestat de Securitate şi încarcerat în închisoarea de la Sighet, unde a murit în 1951, în condiţii care nu au fost nici până azi elucidate.

Băile Lipova

După ce vizitează Muzeul, turiştii pleacă la Băile Lipova, la doar câţiva kilometri de oraş. Majoritatea vor să bea din apa minerală, care în perioada interbelică a fost preferata familiei regale a  României, după cum spun administratorii staţiunii.