Cu cativa kilometri inainte de ruinele cetatii Rupea, in dreapta soselei dinspre Brasov spre Sighisoara se afla comuna Homorod, vestita, macar printre specialisti, pentru cetatea taraneasca din secolul XV, cu dubla incinta, care cuprinde si o frumoasa biserica evanghelica din secolul XIV.
Biserica, mai intai catolica, apoi protestanta, pastreaza fresce din secolul XIV. A fost refacuta si intarita intre secolele XVI si XIX, este una dintre cele mai frumoase construite de sasi in Transilvania si una dintre cele mai bine pastrate.
In vatra satului, inclusiv in cetatea saseasca, s-au gasit vestigii datand din vremea dacilor, iar unele legende romanesti localizeaza acolo una dintre cetatile Domnului de Roua, un misterios voievod roman care pare a fi domnit inaintea la fel de enigmaticului Negru Voda.
Comuna Homorod se afla in judetul Brasov si isi trage numele de la raul Homorod, care o strabate. Locuitorii traiesc din exploatarea de andezite, din cherestea si din produse lactate. A avut pana de curand si o frumoasa herghelie, dar, din pacate, caii care au mai ramas, ca si cladirile ce-i adapostesc nu arata prea bine. Statiunea balneoclimaterica de acolo este de interes local, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, clorurate si bicarbonatate. Daca lucrurile ar merge bine in Romania, Homorod ar trebui sa profite din plin de zestrea pe care i-au lasat-o natura si oamenii. Dar…
Pana una-alta, cei mai multi vizitatori straini ai comunei sunt sasii care au plecat de acolo, precum si rudele lor din Germania. Cand am trecut pe la biserica, cineva dintr-un grup de turisti nemti a citit o rugaciune in fata altarului si a fost acompaniat de ceilalti. Apoi, batranul ingrijitor al bisericii, sas, a inceput sa planga. Nu l-am intrebat de ce. Are probabil destule motive, printre care si vremurile prin care a trecut, vremuri care i-au alungat pe cei mai multi sasi departe de satul lor natal.
