2 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăSpecialLegea salarizarii unice incepe cu bugetarii sus-pusi

Legea salarizarii unice incepe cu bugetarii sus-pusi

» Finalizarea legii unice de salarizare a pornit "de sus", fiind stabilite lefurile celor mai bine platiti bugetari – presedintele, sefii Parlamentului si ai Justitiei, ministrii, deputatii si senatorii.

» Magistratii, coborati cu cateva locuri in grila, au criticat dur legea unica, spunand ca, din cauza noilor salarii, instantele ar putea ramane fara judecatori si procurori.

Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale se apropie cu pasi repezi de finalizarea proiectului de lege privind salarizarea unica a bugetarilor, pentru care Guvernul Boc vrea sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului (riscand chiar sa fie demis, in cazul unui numar insuficient de voturi "pentru"). Ieri au fost stabiliti coeficientii de ierarhizare salariala in cazul celor mai bine platiti bugetari si s-a decis ca sporurile vor reprezenta cel mult 30% din veniturile angajatilor statului. Pe prima pozitie a grilei unice se afla seful statului, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, presedintele instantei supreme si cel al Curtii Constitutionale. Acestia ar urma sa primeasca 9.000 de lei, reprezentand coeficientul maxim, de 15, inmultit cu salariul minim brut, care in prezent este de 600 de lei. Majorarea salariului minim brut va creste automat salariile acestor demnitari.

 

Salarii bune vor avea si prim-ministrul, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei); vicepresedintii Parlamentului, cu coeficientul 14 (8.400 de lei); ministrii de stat, cu 13,85 (8.310 lei); judecatorul de Inalta Curte, cu 12,25 (7.350 lei); ministrii, cu coeficientul 13,7 (8.220 lei); procurorul general al Romaniei, cu 12,75 (7.650 lei); secretarul de stat, cu 12,95 (7.770 lei); senatorul si deputatul, cu 12,95 (7.770 lei); judecatorul, procurorul de Curte de Apel si presedintele de tribunal, cu 9,5 (5.700 lei). In ceea ce-i priveste pe functionarii din ministere, acestia vor avea, conform proiectului de grila, salarii in jur de 5.200 lei – sefii de birouri, de 4.800 lei – consilierul I A, si de 870 lei – referentii debutanti. Pentru profesori, lucrurile nu au fost deocamdata batute in cuie. Profesorii de gradul II de liceu, cu o vechime cuprinsa intre sase si zece ani, vor castiga cel putin sase salarii minime pe economie (3.600 lei), in loc de cinci (3.000 lei), a admis secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, dupa ce profesorii au amenintat cu boicotarea bacalaureatului.

 

In acelasi timp, conform propunerilor Ministerului Muncii, un profesor de liceu cu gradul I, cu o vechime de sase-zece ani, un medic primar de clinica si un judecator de tribunal ar putea castiga cel mult noua salarii minime pe economie (5.400 lei).
In cazul bugetarilor situati mai jos in grila, lucrurile nu au fost transate inca, deoarece ministerele responsabile trebuie sa propuna grupului de lucru noii coeficienti de ierarhizare.
Magistratii, coborati cu cateva locuri in grila de salarizare, au inceput deja sa critice legea unica, atentionand asupra pericolului ca instantele ar putea ramane fara judecatori si procurori. La randul lor, reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor au solicitat ca nomenclatoarele de functii care vor fi mentionate in anexe la legea unica de salarizare sa nu fie publicate in Monitorul Oficial. Sindicalistii participanti la negocieri au criticat dur o asemenea cerere, deoarece tocmai secretomania a hranit prapastia salariala din Romania.

Secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a admis ca unele categorii profesionale sunt nemultumite, insa a promis ca va da gata legea mult asteptata: "Nu am ce sa comentez. Nemultumirile lor exista si probabil vor continua (…) Mandatul meu este sa continuu aceste discutii si voi continua chiar daca la masa discutiilor mai ramane doar un reprezentant de la o singura institutie".

Ce spun "specialii"?
Daca magistratii se plang ca nu au fost consultati cu privire la legea unica de salarizare, politistii cer protejarea "anexelor" legii care ii privesc prin trecerea acestora in categoria "Secrete de stat". Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreies, a declarat ieri ca legea unica de salarizare are la baza principii asupra carora magistratii nu au fost consultati, iar participarea CSM la negocierile pe legea unica de salarizare ar fi constituit tocmai o acceptare a acestor principii. La randul lor, reprezentantii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) considera ca aplicarea legii unice de salarizare va conduce la blocarea sistemului judiciar, deoarece multi magistrati vor parasi acest domeniu.

 

UNJR anunta ca peste 700 de magistrati au parasit profesia in primele cinci luni ale anului 2009, unii dintre acestia avand varste sub 50 de ani, si ca "modul in care este gandita, pentru viitor, remunerarea magistratilor va avea un efect descurajant cu privire la pastrarea magistratilor in sistem si va fi un impediment insurmontabil in absorbtia unor resurse umane calificate". Ministerul Administratiei si Internelor nu a criticat de aceasta data legea unica, insa a cerut ca nomenclatoarele de functii care vor fi mentionate in anexele ei sa nu fie publicate in Monitorul Oficial. Cererea i-a infuriat pe sindicalisti. "Discrepantele salariale de pana acum veneau tocmai din astfel de anexe secrete", a ripostat Romel Neagu, vicepresedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Publica Locala.

Cele mai citite

Fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: „Al Treilea Război Mondial a început deja”

Valerii Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că implicațiile directe ale aliaților Rusiei în războiul din Ucraina indică începutul celui...

Producătorii locali, tot mai prezenți în restaurante: o asociație dedicată le susține accesul în HoReCa

Marius Tudosiei, fondatorul Asociației Lanțului Alimentar Scurt (ALAS), susține pentru ZF că micii producători locali de alimente, de la brânzeturi la sparanghel, câștigă teren...

România cade pe locul 17 în piața auto europeană a mașinilor electrice după reducerea subvențiilor

Eliminarea primei de 10.000 de euro din programul Rabla Plus a dus la o scădere drastică a vânzărilor de mașini electrice în România, care...
Ultima oră
Pe aceeași temă