Din nefericire, lucrari precum cele ale Eugeniei Pop nu pot fi descrise fara a face apel la cateva adjective care pentru multi iubitori de arta si-au pierdut, prin uzura, semnificatia. Gingasia, suavitatea, delicatetea, gratia nu pot fi ocolite decat cu pretul de a pierde cel putin o bucatica de lirism ce iriga din abundenta arta Eugeniei Pop.
Poate cea mai delicata lucrare este cea care poarta titlul "scoala ingerilor". Aceasta este o reprezentare fermecatoare a unui mare cuib, in care puii de ingeri isi exerseaza aripile pentru primul lor zbor. Asemenea unor pui de pasare, mici ingerasi asculta parca sfaturile unui batran arhanghel frematand din aripi bucurosi sa invete lectia zborului. Albul portelanului glazurat, colorat pe alocuri cu albastru de cobalt, da straluciri de viata micilor fiinte.
Privite individual, lucrarile Eugeniei Pop par a fi mici prajiturele, facute dintr-un aluat apetisant, ce te indeamna la a le gusta vizual. Eugenia Pop inventeaza personaje fantastice din forme moi de lut, intr-un "univers papilo-gustativ" de tipul celui din povestea cu Hansel si Gretel.
De dimensiuni liliputane, lucrarile sale alcatuiesc ansambluri decorative ce isi completeaza unul altuia povestile, pentru a reprezenta o lume cu totul fantastica.
"Fiinte interioare", lut samotat, alcatuiesc o serie, un bestiar dezvoltat de artista prin libertatea dicteului automat al desenului de "semne". Odata zamislite, aceste semne devin prin modelaj figurine, pe care artista le aranjeaza cu grija, le numeroteaza cu rabdare, iar cateva din ele capata nume, prinzand viata proprie. Exista mai multe moduri in care Eugenia Pop isi dezvolta ansamblurile de forme si figurine ceramice. Pe orizontala, folosindu-se uneori chiar de nivelul podelei, micile personaje si forme devin instalatie ceramica precum lucrarea "Dealuri"; ori pe verticala, pe sisteme de raftulete, ca in "Raftul cu busturi" ori in "Stele funerare". Ca principiu de ordonare, formele mai mici sunt grupate in jurul unei forme-mama, astfel incat se pot distinge cu usurinta familii de forme.
Desi nu sunt narative, lucrarile sale functioneaza in baza unor asocieri originale de tipul "timpul – elefant", "abundenta – melcului", "ingerul sirena – fluid", "iubirea – cupa", sporind puterea semnificarii intr-un atlas de mitologie personala.
Exista si forme de sine-statatoare, precum "Robison Crusoe" ce priveste cu un singur ochi, cat tot capul, in zare, de pe insula sa, mare cat un taburet, sau ca "Papusa nepaleza" ce se despica in doua sub forma unei inimi stilizate.
Cele mai noi lucrari din expozitie sunt desenele in laviu si seria inovativa de "gravuri" presate in hartie, ce devin un soi de modelaj basorelief in coala alba de hartie. Eugenia Pop inoveaza prin aceasta tehnica forta mijloacelor sale de exprimare. Albul portelanului, la fel ca albul hartiei, este provocator, artista incercand prin minime interventii de simplitate orientala tip zen sa obtina efecte de mare rafinament.
Eugenia Pop, Pragul
Galeria Veroniki Art
iunie-iulie 2007
