Mii de germani au format duminică un lanţ uman la Dresda, în estul Germaniei, pentru a aduce un omagiu victimelor bombardamentului aliaţilor din 1945 şi a protesta faţă de o adunare a neonaziştilor, care voiau să instrumentalizeze această aniversare, relatează AFP, citat de Mediafax.
Duminică dimineaţa, şeful Guvernului regional din Saxonia, Stanislaw Tillich, şi numeroase personalităţi politice şi religioase au depus jerbe la cimitirul Heide, unde sunt înhumate multe dintre cele aproximativ 25.000 de victime ale bombardamentelor de trei zile anglo-americane din februarie 1945.
Puţin mai târziu, aproximativ 17.000 de manifestanţi antifascişti au format un lanţ simbolic pe trei kilometri în vechiul oraş, în pofida ploii şi vremii reci, pentru a marca opoziţia lor faţă de grupurile neonaziste care urmau să manifesteze dumninică după-amiaza.
Viceprimarul Detlef Sittel a salutat acest „semn de hotărâre” şi s-a declarat „mândru şi recunoscător” faţă de participanţii la acest lanţ uman.
„Nu-i voi lăsa să domine această zi!”, a declarat Brigitte Siebert, în vârstă de 64 de ani, una dintre participante, referindu-se la neonazişti.
„Mama mea a văzut Dresda arzând (în 1945). Nu putem uita acest lucru”, a adăugat această femeie care purta un trandafir alb, ca mulţi dintre participanţii la această manifestaţie.
Pe de altă parte, aproximativ 600 de persoane au răspuns apelului Asociaţiei Dresda fără nazişti, care a organizat cu megafoane, fluiere şi muzică, adunări cu scopul de a-i „deranja” pe neonazişti.
„Obiectivul nostru este clar: defilările neonaziste la Dresda trebuie să înceteze”, a declarat o purtătoare de cuvânt a organizaţiei, Franziska Radtke.
Defilarea neonaziştilor a avut loc la sfârşitul zilei, paşnic, potrivit poliţiei. Autorităţile locale au anunţat că la manifestaţie au participat aproximativ 1.300 de neonazişti.
Mii de poliţişti au delimitat, pentru aceştia, un traseu de aproximativ 3,5 kilometri în oraş, blocând accesul la acest traseu cu vehiculele lor şi bariere cu scopul de a permite neonaziştilor să defileze, aşa cum le-a ordonat tribunalul. Forţele de ordine erau mobilizate în masă cu tunuri cu apă, elicoptere şi poliţia călare, pentru a evita orice confruntări. Mii de militanţi antinazişti s-au adunat de-a lungul traseului.
În fiecare an, neonaziştii încearcă să instrumentalizeze în scopuri propagandistice marcarea acestui teribil atac cu bombe incendiare, care a distrus o mare parte a Dresdei, între 13 şi 15 februarie 1945.
Anul trecut, contramanifestanţii au reuşit să-i împiedice să defileze. Dar, anul acesta, ei au obţinut o hotărâre a justiţiei care-i autorizează să manifesteze şi care obligă poliţia să le protejeze defilarea.
Alte adunări neonaziste şi ale antinaziştilor sunt prevăzute, la Dresda, la 19 februarie.
O comisie de istorici a conchis, anul trecut, că 25.000 de persoane au murit sub cele 650.000 de bombe incendiare, lansate de americani şi britanici asupra oraşului.
De asemenea, dirijorul israeliano-argentinian Daniel Barenboim a primit, duminică, premiul oraşului, pentru angajarea sa în favoarea păcii în Orientul Mijlociu, înmânat la Opera Semper.
