La început a fost SMURD Trek

În 1990, invenţia doctorului Raed Arafat părea un proiect science-fiction. În 2010, acoperă 35 de judeţe, a salvat mii de vieţi şi a demonstrat că până şi medicina românească se poate reforma.

În urmă cu 20 de ani, studentei la Medicină Simona Bratu i s-a părut „science fiction” proiectul doctorului Raed Arafat, de a crea un sistem de intervenţie de urgenţă absolut nou în România. În toamna lui 1990, tânăra tocmai se înrolase voluntar şi asista la „naşterea” unui sistem de urgenţă: „Prima ambulanţă era un Opel Kadett, maşina privată a doctorului Raed Arafat, şi noi ne înghesuiam pe bancheta din spate. Aveam o gentuţă cu un laringoscop şi credeam că putem să cucerim lumea. Făcusem un fel de programare, care, când, să fie de gardă, făceam şi cursuri de pregătire. Era bătălie mare pe bancheta din spate. Cam aşa au fost începuturile. Din acel moment mi-am dorit să fiu medic de urgenţă”. Simona Bratu a rămas şi după 20 de ani în circuitul SMURD. Este medic de urgenţe la Târgu-Mureş şi a primit ieri Ordinul „Meritul Sanitar”din partea preşedintelui Traian Băsescu.

În 1990, an în care medicina de urgenţă din România era cât se poate de rudimentară, medicul român de origine palestiniană Raed Arafat a lansat prima unitate a ceea ce este acum Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Primul doctor care l-a sprijinit pe Raed Arafat a fost profesorul Mircea Chiorean, pe atunci şef al Clinicii de Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Judeţean Târgu Mureş. „A început la mine într-un mod foarte modest, cu o trusă improvizată. La un moment dat, cei de la Salvare nu au vrut să continue ceea ce el începuse cu mine. Am apelat la Serviciul de Pompieri, unde comandant era colonelul Liviu Nicu, care a făcut mariajul cu acest început de reanimare prespitalicească”, povesteşte doctorul Chiorean. Aşa s-a născut SMURD-ul la Târgu Mureş, dezvoltat în 1993 şi la Oradea şi Sibiu. Acum sistemul funcţionează în 35 de judeţe.

„SMURD face 20 de ani. Ambulanţa face 100″

Totuşi, de-a lungul timpului SMURD a avut şi opozanţi, uneori mai mulţi decât susţinători. Cei mai vocali erau şefii serviciilor de Ambulanţă, care s-ar fi simţit ameninţaţi de con­curenţă. Unul dintre cei mai aprigi contestatari rămâne medicul Ovidiu Cismaru, fostul şef al Ambulanţei Bucureşti. În urmă cu două luni, acesta a pierdut definitiv procesul prin care a atacat demiterea sa din funcţie, de acum doi ani. Retrogradarea sa a coincis atunci cu numirea medicului Raed Arafat în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii. „SMURD face 20 de ani, Ambulanţa face 100. Eu cred în continuare în ambulanţa cu medici, nu în cea cu pompieri. Nu mi-am schimbat viziunea şi sper că mai pot să am opinii personale în această ţară. Este nevoie de SMURD, dar eu vedeam lucrurile într-un altfel de aranjament, pe care nu vreau să îl explic acum, deoarece e sărbătoarea lor”, a comentat pentru RL medicul Ovidiu Cismaru.

„Ne temeam că SMURD ne va substitui”

Specialiştii în medicină de urgenţă din „vechea gardă” pun punctul pe „i”. „La început ne temeam toţi că SMURD ne va substitui, că fondurile se vor orienta în principal către ei”, recunoaşte un medic de la Salvare. Printre contestatarii lui Raed Arafat s-a numărat inclusiv Sorin Oprescu, actualul primar al Capitalei, care l-a numit la un moment dat pe Arafat „ayatollahul medicinei de urgenţă”. Din cauza opoziţiei puternice, SMURD a apărut în Bucureşti cu 11 ani mai târziu. Nici acum relaţiile nu sunt mai calde. „Nici acum nu îl simpatizez pe Arafat, dar încerc să menţin un echilibru, un modus-vivendi. Nu îmi place să sap la ceva ce cât de cât funcţionează. A forţat atunci că nu voia să intre privatul, dar uite că acum funcţionează toate trei foarte bine: şi Ambulanţa, şi Smurd, şi privatul, fiecare pe zona lui”, a declarat Sorin O­prescu pentru RL. După 20 de ani, medicul Raed Arafat susţine însă că adevăraţii opozanţi ai SMURD nu au fost nici Ovidiu Cismaru, nici Sorin Oprescu. „Ei doar au vociferat şi au înţeles greşit unele lucruri, dar cei care au pus cu adevărat beţe în roate au fost medicii din Direcţia de Sănătate de la Târgu Mureş. Au mai fost şi alţii în legislativ, care au blocat tot felul de acte normative.”

„Voinţa politică a fluctuat”

Totuşi, în existenţa sa, SMURD a câştigat mai mulţi adepţi decât contestatari, fiind una dintre verigile sistemului de sănătate care s-a dezvoltat constant an de an. De ce s-a întâmplat aşa, când celelalte ramuri ale sistemului medical stagnează, explică tocmai fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu. „La SMURD nu a existat noţiunea de şpagă şi este una dintre puţinele instituţii din România în care se face voluntariat. Ca să nu mai vorbim de conceptul întregului proiect şi de pregătirea profesională a celor de acolo”, spune Nicolăescu. Succesul este însă descris altfel de cel care a creat sistemul de urgenţă. „Au fost trei ingrediente: leadership – am fost un grup de persoane cu un obiectiv bine stabilit, voinţă politică – a fluctuat, dar în final am beneficiat de sprijin, şi resurse – am obţinut fonduri pentru dotare şi echipamente”, susţine Raed Arafat. Specialistul în anestezie şi terapie intesivă Dan Tulbure numeşte SMURD „un câştig pentru medicina din România”. „Bolnavii nu mai ajung în orice spital, ci chiar în camerele de gardă în care chiar li se poate acorda ajutor specializat”.  

CIFRE

funcţionează 24 din 24 de ore

170 de echipaje pentru prim-ajutor

24 de echipaje de terapie intensivă

8 echipaje pentu intervenţii neonatale

3 elicoptere

5 maşini de intervenţie pentru calamităţi

sute de mii de intervenţii, mii de vieţi salvate