Chiar directorul Serviciului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, cel ce coordonează gestionarea problemei câinilor fără stăpân, recunoaşte că, din primăvară, practic de la numirea sa în funcţie, la Galaţi nu se mai ocupă nimeni de colectarea câinilor, că exemplarele din padocuri nu sunt sterilizate, iar banii strânşi de la gălăţeni nu sunt folosiţi. Potrivit cifrelor Direcţiei Sanitar-Veterinară (DSV), în oraş ar fi 20.000 de câini fără stăpân, iar potrivit evaluărilor Ecosal numărul acestora ar fi de 16.000. În primăvară, DSVGalaţi a suspendat autorizaţia Serviciului Ecosal după ce a constatat că la padocul primăriei este un focar de infecţie. Prin crăpăturile pardoselii se infiltrează urina şi resturile de mâncare, transformând cuştile suprapopulate în bombe ecologice. Acum, nu se mai poate face colectarea câinilor. Directorul Ecosal recunoaşte şi că exemplarele canine aduse la padoc nu au fost sterilizate. A spus-o fără să vrea. Referindu-se la faptul că, după ce câinii erau aduşi la padoc, veneau mulţi gălăţeni să îi ia acasă, Pucheanu a explicat: „Din păcate, după ce l-ai luat pe Bobiţă din faţa blocului, de cele mai multe ori este recuperat fără să se respecte normele legale. Se spune la lege că trebuie să fie sterilizat şi crotaliat”. Prin aceasta, directorul Ecosal recunoaşte că oamenii Ecosalului au plimbat degeaba câinii comunitari la padoc, fără să îi sterilizeze, deşi şi pentru asta există bani adunaţi din taxele plătite de gălăţeni.
Directorul Ecosal: „Aceşti bani nu sunt cheltuiţi”
La Galaţi, taxa plătită de gălăţeni pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân este numită oficial, în hârtiile primăriei, „taxă de ecarisaj”, deşi, potrivit DEX, cuvântul „ecarisaj” înseamnă „acţiune de stârpire a câinilor vagabonzi”. În 2010, primăria a adunat 678.557 de lei, din care s-au cheltuit 306.459 lei. În 2011, s-au încasat 664.474 lei, din care s-au cheltuit numai 264.412 de lei. În 2012, taxa anuală plătită de persoanele fizice a fost de 2,6 lei, iar taxa plătită de persoanele juridice de 53 de lei. S-au strâns vreo şaptesutedemii, din care s-au cheltuit mai puţin de un sfert. “Acei bani sunt strânşi de către primărie, există un cont special pentru taxa de ecarisaj şi aceşti bani nu se cheltuiesc decât cu direcţie – ecarisajul câinilor. Dar, din câte ştiu eu, aceşti bani nu sunt cheltuiţi. Banii sunt în conturi”, spune directorul Ionuţ Pucheanu.
Blocaj total
În blocajul în care s-a ajuns, nici Primăria Galaţi, nici conducerea Ecosal, nu au soluţii. Anul trecut, primarul Marius Stan promitea construirea unui nou padoc, de 400 de locuri, care s-ar adăuga la cei 500 de câini fără stăpân găzduiţi acum în două padocuri ale primăriei. Zilele acestea, purtătorul de cuvânt al primăriei, Mihai Costache, a declarat că primăria intenţionează construirea unui padoc de 4.000 de locuri. Chiar şi construirea unui padoc de 400 de locuri ar dura mai mult de un an. Oricum, la Galaţi situaţia nu poate fi deblocată. Padocul de pe str Zibrului este închis de DSV, este suprapopulat cu 500 de câini şi potrivit directorului Ecosal nu poate fi reabilitat decât dacă cei 500 de câini sunt mutaţi la un alt padoc, care, deocamdată, nu există.
Rezolvarea supremă: privatizarea!
Directorul Ionuţ Pucheanu a oferit şi un detaliu referitor la intenţia Primăriei Galaţi de a plăti o firmă care să se ocupe de problema câinilor fără stăpân: “Trebuie să amenajăm alt spaţiu, să scoatem câinii de acolo şi să îi mutăm pentru a putea, eventuala societate care va câştiga licitaţia sau dacă va fi încredinţare directă, să poată lucra”. Astfel, la Galaţi, va fi preluat modelul de la Brăila, unde din 2006 primăria a externalizat serviciul către AF Horez, în prezent ocupându-se alte două firme. Brăilenii îşi plătesc taxele, dar câinii nu dispar. Asociaţiile de protecţia animalelor spun că firmele încasează 65 de lei pentru fiecare câine capturat şi în aceste condiţii, au tot interesul să elibereze pe străzile Brăilei câinii capturaţi.
În ultimii ani, edilii Galaţiului au practicat uciderea în masă a câinilor comunitari. Potrivit adresei DSV Galaţi nr 4.259/19.04.2013, din 2008 până în ianuarie 2013, la Galaţi au fost capturaţi 19.501 câini fără stăpân, au murit în adăpost 1.815 câini şi au fost eutanasiaţi 13.924 de câini. A fost derulată o astfel de campanie în pofida prevederilor art 7 din Legea nr 9/2008, a Protecţiei Animalelor, care impun că „e interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”. Uciderea unui câine e pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. În anul 2011 au fost răpuşi aproximativ 7.000 de câini. În cadrul unei emisiuni radio, fostul director al Ecosal, Ion Ionescu, a explicat eutanasierea atâtor câini prin faptul că articolul 1 al Legii Protecţiei Animalelor s-ar referi la animalele cu stăpân. Corina Grigore, preşedinta Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş” a depus plângere penală şi a deschis acţiune în instanţă. În dosarul 13664/233/2010 au fost 20 de amânări succesive, după care instanţa de la Judecătoria Galaţi a respins cererea asociaţiei ca nefondată, „fiind îndreptată împotriva unei persoane (Primăria Galaţi – n red) lipsite de calitate procesuală pasivă”!?
Degringolada devine extrem de periculoasă
Incompetenţa celor puşi să coordoneze gestionarea problemei câinilor fără stăpân la Galaţi are afecte vizibile şi extrem de periculoase. Unul din spaţiile în care nu existau câini comunitari este Grădina Botanică din Galaţi, un parc de 17 ha, bine împrejmuit cu garduri înalte. Acum, printre straturile de la Rosarium şi arbuşti s-au aciuat zeci de câini. Cum colectarea câinilor comunitari a fost stopată din primăvară, Grădina Botanică a devenit „curtea” acestor grupuri de câini şi cum adesea grădina este vizitată de grupuri de elevi oricând se poate întâmpla o nenorocire.
