Principalul lucru de care se plang judecatorii, pe langa numarul enorm de dosare, lipsa logisticii etc., este ambiguitatea legilor. Sunt legi care se contrazic, sunt legi in care un articol este anihilat de altul si asa mai departe. Hotararile sunt dictate de interpretarea pe care judecatorul o da legii. Ceea ce a generat incredibila situatie in care o instanta da – in acelasi caz – o hotarare contrara hotararii altei instante. Viorica Costiniu, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, s-a intrebat, pe buna dreptate: „Cum sa faci practica unitara daca nu ai un sistem legislativ unitar?”.
Chiar Legea fundamentala – Constitutia – este plina de ambiguitati si lacune. Celebru este cazul gratierii lui Miron Cozma intr-un lot de mai multe persoane. Presedintele Iliescu a emis decretul de gratiere, dar presiunile opiniei publice au fost fantastice si Ion Iliescu a revocat ordinul de gratiere. Si Miron Cozma, si ceilalti gratiati au fost rearestati.
Din acest punct de vedere, scandalul a fost enorm. Specialistii in probleme de drept au exprimat diferite opinii. Toate demonstratiile insa au ramas fara nici o sustinere, pentru ca legea fundamentala este prost facuta. In Constitutia Romaniei nu se specifica decat la art. 94 lit. d, privind alte atributii ale presedintelui, ca acesta „acorda gratierea individuala”. Iar decretul trebuie contrasemnat de catre primul ministru. Atributii largite ale presedintelui de revocare a unor decrete, chiar emise de institutia prezidentiala nu sunt specificate.
Antonie Iorgovan, cel care a fost principalul initiator al Constitutiei actuale, a recunoscut, vizavi de revocarea decretului de gratiere de catre presedintele Iliescu, ca, „intr-adevar, Constitutia este incompleta”. Miron Cozma si celelalte persoane gratiate de Iliescu au dat in judecata administratia prezidentiala. Instantele au hotarat, irevocabil, ca Decretul nu putea fi revocat, iar gratierea a ramas in vigoare.
Specialistii in drept considera ca trebuie revizuita fundamental Constitutia. Intreaga devalmasie porneste de la fortarea unei conceptii clare a organizarii statale – Romania a fost facuta un stat semiprezidential, ceea ce nu exista nicaieri in lume. Motivul: dorinta partidului lui Ion Iliescu de a crea un stat aparent democratic. Si Constitutia trebuia sa fie ambigua pentru a putea fi interpretata dupa ocazie. Mai ales ca PSD si-a pus la Curtea Constitutionala oamenii sai.
In penal, dezastru total
Despre o legislatie in domeniul penal nici nu se poate vorbi in Romania. Codurile sunt cele comuniste, cu mai multe modificari. Unele modificari functioneaza defectuos.
In primul rand, Romania este unica tara din Europa care nu are o lege de organizare a Ministerului Public. Parchetul General functioneaza dupa ureche. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a initiat elaborarea organizarii Departamentului National Anticoruptie, inaintea organizarii Parchetului General. Argumentarea Monicai Macovei este corecta. In tara coruptiei acute, Romania, este mai important sa faci sa functioneze, inainte de toate, institutia anticoruptie. Dar si argumentele Consiliului Superior al Magistraturii sunt puternice. CSM invoca ordinea logica a legilor de organizare. Mai intai, trebuie pus la punct Ministerul Public, caruia DNA ii este subordonat. In plus, PG are in atributii si crima organizata si alte infractiuni de calibru. Ministrul Macovei a propus ca PG sa se ghideze dupa organizarea DNA. Replica a fost ca nu se poate ca o institutie sa adopte organizarea unui departament al ei si, in plus, problemele DNA sunt specifice si nu corespund celor ale PG.
O alta situatie care are repercusiuni deosebit de grave este modul in care se judeca recursurile la masura de arest preventiv. Dimineata, la ora 8.00, un judecator este anuntat ca trebuie sa judece recursul la masura de arest preventiv hotarata intr-un dosar. Iar dosarul are nici mai mult, nici mai putin, decat 24 de volume cu cateva sute de pagini fiecare volum. Pana la ora 12.00, judecatorul trebuie sa se puna la punct cu respectivul caz. Ceea ce este o aberatie. Iar avocatii exploateaza, imediat, nesiguranta judecatorului fata de dosar. Si toata lumea este contrariata ca judecatorul a admis recursul, iar rechinul cel mare este eliberat. Un judecator ne-a declarat, vizavi de aceste situatii: „Asta nu mai este judecata, este prostitutie”.
„Civilul”, tot ambiguu
Si in domeniul civil hotararile sunt luate dupa cum interpreteaza judecatorul, legile fiind cu totul „abstracte”.
Dintre nesfarsitele ambiguitati se poate cita sintagma „competenta materiala si, respectiv, calea de atac in solutionarea litigiilor avand ca obiect constatarea nulitatii unui act juridic sau solutionarea sau rezilierea lui”. Unele instante apreciaza ca astfel de litigii nu au obiect patrimonial si, in consecinta, competenta si caile de atac se stabilesc in functie de valoare. Mai pe inteles, daca valoarea este mai mare, se judeca la o instanta superioara si nu mai ramane decat recursul. Alte instante considera ca astfel de cereri nu au un obiect evaluabil in bani si sunt de competenta Judecatoriei, caile de atac fiind si apel, si recurs.
Un alt exemplu este cel al solutionarii contestatiilor emise de unitatea detinatoare anterior Legii 10/2001 a unui bun care trebuie retrocedat. Unele instante apreciaza ca, daca restituirea imobilelor in natura nu este posibila, despagubirea este evaluata de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor. Alte instante stabilesc direct, in hotarare, intinderea despagubirilor banesti.
Amatorism
Am incercat sa aflam punctul de vedere al unor persoane cu functii autorizate vizavi de sistemul legislativ si de munca efectiva a magistratilor. Ministrul Monica Macovei nu a avut, probabil, timp pentru a ne da o declaratie pe aceasta tema. Iulian Galca, presedintele CSM, ne-a transmis ca nu poate raspunde la intrebarile puse, calitatea de judecator si, in acelasi timp, membru al CSM nepermitandu-i acest lucru. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nici macar nu a vrut sa auda intrebarile. Secretara domniei sale ne-a promis ca domnul presedinte ne va contacta cand se va elibera de alte treburi. De o saptamana nu s-a mai eliberat.
Doar Viorica Costiniu, judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti si presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, ne-a oferit punctul de vedere. Dupa parerea domniei sale, „intreg sistemul legislativ romanesc dovedeste un amatorism si un dilentatism care jignesc justitiabilul”. A fost legislatia comunista si, dupa aceea, totul s-a facut haotic. Mai mult, legile au aparut dupa ce un eveniment a avut loc si s-a constatat ca este nevoie de o anumita lege care sa reglementeze o anumita situatie. De exemplu, Romania nu a avut o lege privind terorismul. Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, doar intr-o saptamana, a aparut si legea terorismului in Romania.
La intrebarea daca legile sunt facute special ambigue, Viorica Costiniu ne-a raspuns: „Nu este nici un dubiu ca legile se fac partinic, dupa interese de partid si care sa corespunda anumitor grupuri de interese”.
Legile sunt in discordanta, a afirmat Viorica Costiniu. Nu exista o evaluare la nivelul Ministerul Justitiei, la Guvern sau la Parlament. Nu exista si nu a existat niciodata vreun plan legislativ. „Cum sa faci practica unitara, daca nu ai un sistem legislativ unitar?”, s-a intrebat retoric judecatoarea Costiniu.
Despre reglementarea situatiei, Viorica Costiniu ne-a declarat: „Pentru un sistem legislativ functional, trebuie sa se faca, inainte de toate, o evaluare pe toate domeniile Romaniei – social, economic, agricultura etc., si numai de catre specialisti. De-abia dupa aceea, sa se treaca la proiectarea sistemului legislativ si a fiecarei legi in parte. Redactarea trebuie facuta de oameni pregatiti. Din pacate, Consiliul legislativ a lasat sa treaca legi in care se regasesc chiar si greseli gramaticale. Si, bineinteles, legile vor trebui acordate la normele legislative europene”.
