Judecatorul Dumitru Rebegea, seful Sectiei penale a Tribunalului Prahova, ramane in arest, Inalta Curte de Casatie si Justitie respingand duminica cererea acestuia de a fi cercetat in stare de libertate pentru fapte grave de coruptie, potrivit Mediafax.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat in discutie, duminica, recursul judecatorului Dumitru Rebegea impotriva deciziei primei instante, care l-a incarcerat pentru 29 de zile, pentru a fi cercetat de procurorii anticoruptie in legatura cu mita de 30.000 de euro pe care a primit-o pentru a-i elibera pe interlopii Sandu Zamfir si Florin Parjol.
Judecatorul Dumitru Rebegea si-a sustinut nevinovatia in fata instantei supreme, care a judecat, duminica, contestatia sa impotriva arestarii preventive, insa nu si-a amintit despre discutiile cu complicea sa interceptate, unul dintre aparatori sugerand "existenta unor raporturi" cu aceasta.
Judecatorul Rebegea a sustinut in fata judecatorilor ca este nevinovat. "Nu recunosc savarsirea acestor fapte, nu am pretins si nici nu am primit vreo suma de bani prin Pilica", a spus magistratul.
Presedintele completului de judecata i-a lecturat din declaratiile avocatei Viorica Pilica, cat si din interceptari, insa judecatorul inculpat a sustinut ca nu isi aminteste despre ce era vorba in discutiile respective. El a mai spus ca, in virtutea prietenei, ii mai acorda consiliere.
Intrebat de procurorul de sedinta daca facea acest lucru si cu alti avocati, magistratul a raspuns ca da, moment in care instanta i-a invocat deontologia profesionala.
Chiar intr-unul dintre cazuri, in care se mentiona despre un "baiat", Rebegea a spus ca vorbea cu avocata despre cineva care sa faca niste lucrari de constructii.
El a sustinut ca Florin Parjol a fost pus in libertate din eroare de Curtea de Apel Pitesti, care nu a dispus mentinerea masurii preventive atunci cand a casat solutia sa.
Unul dintre avocatii sau a sugerat "existenta unor raporturi" a magistratului cu avocata, pe care o cunostea din 1998, si care il pun intr-o pozitie ingrata.
"Este posibil ca aceasta femeie sa fi profitat de relatia de un anumit tip cu judecatorul Rebegea", a sustinut aparatorul judecatorului.
Ceilalti avocati ai judecatorului au afirmat ca interceptarile din dosar au fost realizate ilegal, cerand instantei supreme ca magistratul sa fie judecat in libertate.
Reprezentantul DNA a insistat ca acesta sa fie cercetat in arest preventiv, aratand ca judecatorul a primit diferite sume de bani la intervale destul de scurte, de o luna, ceea ce denota ca era o practica a sa.
Curtea de Apel Bucuresti a dispus, joi, 5 noiembrie, arestarea preventiva pentru 29 de zile a judecatorului Dumitru Rebegea, retinut de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), dupa ce Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a incuviintat retinerea si arestarea judecatorului prahovean. Rebegea a constestat solutia la instanta suprema.
Procurorii DNA au stabilit ca judecatorul prahovean Dumitru Rebegea ar fi primit mita 30.000 de euro, in lunile septembrie si octombrie, pentru a elibera doua persoane arestate.
"Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectueaza cercetari penale fata de Dumitru Rebegea, judecator la Tribunalul Prahova, Presedintele Sectiei Penale, in sarcina caruia s-au retinut doua infractiuni de luare de mita si doua infractiuni de favorizare a infractorului", a precizat DNA.
Anchetatorii au stabilit ca, in luna septembrie, Dumitru Rebegea ar fi pretins 25.000 de euro si ar fi acceptat sa primeasca 3.000 de euro, pentru a dispune punerea in libertate a unui inculpat arestat preventiv. Din suma pretinsa, in perioada iulie – octombrie, judecatorul ar fi primit 21.000 euro, in doua transe, printr-un intermediar.
De asemenea, in luna octombrie, Dumitru Rebegea ar fi pretins 20.000 de euro, din care a primit, prin intermediar, 9.000 de euro, pentru punerea in libertate a altui inculpat arestat preventiv.
Ambele persoane arestate au fost puse in libertatea de judecatorul Dumitru Rebegea, potrivit DNA.
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti explica in motivarea sentintei prin care au decis arestarea preventiva a lui Dumitru Rebegea ca acesta s-a folosit de calitatea de judecator pentru a ajuta inculpati sa fie eliberati, provocand grave atingeri increderii in actul de justitie.
"Folosind intr-un scop total neadecvat cunostintele juridice, Dumitru Rebegea a folosit activitatea de judecator pentru a ajuta inculpati sa fie pusi in libertate, provocand prin asta o atingere grava a actului de justitie, o suspiciune care se poate resfrange asupra activitatii de judecata in general", se arata in motivare.
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti mai arata, in motivare, ca prin demersurile intreprinse de Viorica Pilica pe langa grefierele de la Judecatoria Ploiesti si Tribunalul Prahova, aceasta s-a asigurat ca "prin folosirea vulnerabilitatilor sistemului ECRIS de repartizarea aleatorie a dosarelor" cauzele in care avea interes vor ajunge la Rebegea.
De asemenea, judecatorul i-a comunicat avocatei Viorica Pilica posibilitatea ca Florin Parjol, zis "Ghenosu", sa fie pus in libertate fara ca aceasta hotarare sa poata fi cenzurata de instanta superioara, el solicitand 20.000 de euro pentru aceasta solutie.
In cazul lui Florin Parjol, Rebegea a amanat judecarea unei cereri de constatare a incetarii de drept a masurii arestarii preventive peste o zi de cand expira mandatul de arestare preventiva. Motivul amanarii a fost acela ca "Ghenosu" a dorit sa fie asistat de avocatii sai, si nu de un avocat din oficiu.
Instanta a mai constatat ca discutiile telefonice si intalnirile dese intre judecator si avocata nu pot fi contestate si sunt dovedite prin inregistrari, care releva ca exista un interes intre acestia pentru solutionarea intr-un mod favorabil a situatiei celor doi interlopi.
Florin Parjol, zis "Ghenosu", impreuna cu mai multi membri ai gruparii conduse de acesta, au fost arestati in ianuarie, iar ulterior, in martie, sapte membri au fost pusi in libertate de instanta Curtii de Apel Ploiesti. Ceilalti membri ai gruparii, intre care si Florin Parjol, au ramas in arest.
Potrivit anchetatorilor, gruparea Ghenosu era specializata in infractiuni informatice, respectiv clonare de carduri pentru bancomate. Membrii gruparii mai sunt acuzati si de infractiuni cu violenta, precum talharie, santaj si sechestrare de persoane.
Gruparea, deosebit de periculoasa, actiona in judetele Dambovita si Prahova, dar si pe teritoriul unor state din Uniunea Europeana (Italia si Spania). Anchetatorii au stabilit ca gruparea era formata din 25 de persoane, majoritatea cu varste pana in 25 de ani, cunoscute cu preocupari de infractiuni din sfera criminalitatii organizate. Cele mai multe actiuni ale membrilor retelei erau violente, gruparea axandu-se indeosebi pe comiterea de infractiuni din sfera criminalitatii informatice, spalare de bani si, in subsidiar, camata si santaj. Din aceste activitati, membrii gruparii obtineau sume mari de bani si bunuri, respectiv autoturisme de lux, apartamente si bijuterii.
Florin Parjol, in varsta de 24 de ani, din Targoviste, era cunoscut in mediile interlope ca o persoana deosebit de violenta si periculoasa, fiind suspectat de comiterea mai multor infractiuni cu violenta, proxenetism, ultraj contra bunelor moravuri sau spalare de bani, savarsite atat in tara, cat si in strainatate. Acesta a inceput racolarea celor 25 de persoane, membre ale gruparii infractionale, incepand cu luna iulie a anului trecut.
Parjol a fost condamnt, in 2003, de un tribunal francez, la sapte ani de inchisoare. In aprilie 2007, Florin Parjol a fost predat autoritatilor romane, pe numele lui fiind emis un mandat de arestare pentru trafic de persoane. Jumatate de an mai tarziu a fost pus in libertate de Tribunalul Dambovita.
Sandu Zamfir, unul dintre capii lumii interlope din Ploiesti, dat in urmarire dupa ce pe numele sau judecatorii au emis un mandat de arestare pentru inselaciune si santaj, a fost prins in Capitala, la sfarsitul lunii iulie.
