Unul dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României a anunţat, marţi dimineaţă, că CCR a primit toate listele electorale de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmite Realitatea TV.
Citeşte şi: Parchetul a RIDICAT mai multe documente de la CCR
De ce a vrut Parchetul să pună mâna pe listele electorale
„Am primit toate listele electorale de la Parchet. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis CCR listele electorale actualizate”, a declarat judecătorul consituţional Petre Lăzăroiu.
Informaţia vine după ce, luni, Parchetul a remis un comunicat de presă prin care anunţa că au fost ridicate mai multe documente de la Curte Constuţională a României.
Pe de altă parte, surse din cadrul Parchetului General au declarat că, de fapt, listele nu au fost trimise către judecătorii constituţionali: „Avem listele, dar nu le-am trimis CCR”.
Mai exct, Parchetul General a anunţat că nu a primit nicio solicitare din partea CCR în ceea ce priveşte listele electorale şi, prin urmare, nu le-a trimis către judecătorii Curţii. Este vorba despre listele electorale, procesele verbale şi alte documnetnte strânse de la Parchet
Judecatorii Curţii Constituţionale s-au reunit, marţi dimineaţă, în şedinţă extraordinară. În şedinţa de marţi judecătorii CCR ar putea decide soarta referendumului din 29 iulie.
Citeşte şi editorialul: Concediul Curţii Constituţionale naşte monşti. Cât ne costă faptul că judecătorii nu au coborât mai repede din şezlonguri
În data de 9 august, Parchetul instanţei supreme a transmis Curţii Constituţionale că poate să pună la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor, în original, folosite la referendum, dar până în prezent CC nu a formulat solicitări în acest sens, relatează Mediafax.
„La data de 09.08.2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Curţii Constituţionale adresa prin care ne-am exprimat disponibilitatea de a-i pune la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012, astfel cum au fost ridicate, conform procedurilor derulate în cadrul dosarului cu acest obiect, aflat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Până în prezent nu au fost formulate solicitări de către Curtea Constituţională”, se arată într-un comunicat de presă remis marţi de PICCJ.
Surse oficiale au declarat, anterior, că CC a primit de la Parchetul instanţei supreme o informare privind ancheta desfăşurată în cazul listelor electorale.
Conform surselor citate, la Curte nu au sosit documente de la Parchet, ci doar o informare legată de ancheta care priveşte şi listele electorale.
Pe de altă parte, surse oficiale au relatat că judecătorii CC discută, în deschiderea şedinţei de marţi, care a început în urmă cu puţin timp, despre erata trimisă la Monitorul Oficial şi despre adresele transmise Guvernului în legătură cu referendumul din 29 iulie.
Parchetul instanţei supreme are toată baza de date cu cetăţenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CC, AEP, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, BEC, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte.
În continuarea cercetărilor efectuate în cauza aflată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, în legătură cu listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare utilizate la referendumul din 29 iulie 2012, au fost ridicate de la Curtea Constituţională (CC) „copiile proceselor verbale, pe suport de hârtie, de la toate secţiile de votare înfiinţate în vederea referendumului naţional din data de 29.07.2012”, se arată într-un comunicat de presă de luni al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cadrul probatoriului administrat în cauză, procurorii au dispus ridicarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi de la societatea comercială desemnată să realizeze procedurile tehnice copiile de pe listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, folosite la referendum.
Totodată, au mai fost ridicate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date copiile listelor electorale care au fost puse la dispoziţia autorităţilor publice locale, aşa cum s-a stabilit prin Hotărârile de Guvern nr. 682 şi 683 din 7 iulie 2012 (lista electorală permanentă în format electronic).
Procurorii au mai ridicat de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Biroul Electoral Central situaţia statistică la nivel naţional privind repartizarea pe secţii de votare a celor 18.292.514 alegători înscrişi în copiile listelor electorale permanente (centralizator număr de persoane înscrise pe listele electorale permanente, fiecare secţie de votare) – pe suport optic (electronic) şi pe suport hârtie, cu menţiunea „,conform cu originalul”.
De la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost solicitată situaţia numerică defalcată pe ani, începând cu anul înfiinţării instituţiei (2002) şi până la data de 8 august 2012, a persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română potrivit dispoziţiilor articolului 8 din Legea 21/1991, a persoanelor care au redobândit cetăţenia română potrivit articolelor 10 şi 11 şi a persoanelor care au renunţat la cetăţenia română conform articolului 27.
Copiile documentelor ridicate pe suport de hârtie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt: cererile de renunţare la cetăţenia română publicate în Monitorul Oficial; cererile de renunţare la cetăţenia română aprobate prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în perioada 2010-2012; lista adeverinţelor de pierdere a cetăţeniei române eliberate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie; lista persoanelor care au redobândit ulterior, la cerere, cetăţenia română.
În cadrul cercetărilor efectuate în cauză, au fost, de asemenea, ridicate de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate.
_ _ _
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a ridicat mai multe documente de la Curtea Constituţională a României (CCR), potrivit unui comunicat al Ministerului Public remis, luni, presei.
Procurorii au ridicat luni copii ale proceselor verbale pe suport de hârtie folosite în secţiile de votare la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din data de 29 iulie.
„Copiile proceselor verbale, pe suport de hârtie, de la toate secţiile de votare înfiinţate în vederea referendumului naţional din data de 29 iulie au fost ridicate de la Curtea Constituţională. În cursul zilei de luni, s-a procedat la audierea unui martor ( Ioan Rus, fost ministru de Interne-nn), iar cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare”, conform comunicatului.
„În cadrul probatoriului administrat în cauză, procurorii au dispus ridicarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi de la societatea comercială desemnată să realizeze procedurile tehnice, conform art. 431 alin. 5 din Legea 3/2000, copiile de pe listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012”, se arată în documentul citat.
Totodată, au mai fost ridicate – de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – copiile listelor electorale care au fost puse la dispoziţia autorităţilor publice locale, aşa cum s-a stabilit prin H.G. nr. 682 şi 683 din 07.07.2012 (lista electorală permanentă în format electronic).
De asemenea, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Biroul Electoral Central, s-a ridicat situaţia statistică la nivel naţional privind repartizarea pe secţii de votare, a celor 18.292.514 de alegători înscrişi în copiile listelor electorale permanente (centralizator număr de persoane înscrise pe listele electorale permanente, fiecare secţie de votare) – pe suport optic (electronic) şi pe suport hârtie, cu menţiunea „conform cu originalul”.
„De la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost solicitată situaţia numerică defalcată pe ani, începând cu anul înfiinţării instituţiei (2002) şi până la data de 8.08.2012 a persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.21/1991, a persoanelor care au redobândit cetăţenia română potrivit art.10, art.11 din Legea nr. 21/1991 şi a persoanelor care au renunţat la cetăţenia română conform art.27 din Legea nr. 21/1991. Copiile documentelor ridicate pe suport de hârtie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt:
– cererile de renunţare la cetăţenia română publicate în Monitorul Oficial;
– cererile de renunţare la cetăţenia română aprobate prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în perioada 2010-2012;
– lista adeverinţelor de pierdere a cetăţeniei române eliberate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;
– lista persoanelor care au redobândit ulterior, la cerere, cetăţenia română”, conform comunicatului.
În cadrul cercetărilor efectuate în cauză, au fost, de asemenea, ridicate de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate.
Reamintim că, în prezent, în cauză, au fost audiaţi învinuiţii: Manoloiu Constantin, chestor de poliţie şi director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, şi Căbulea Ioan-Nicolae secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de care s-a început urmărirea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 248 rap. la art. 2481 din Codul penal.
La data de 10 august, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 al. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, şi ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat Parlamentului României – Camerei Deputaţilor, declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de numitul DOBRE VICTOR – PAUL, fost ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art 248 rap. la art. 2481 din Codul Penal.
