Joseph Daul, preşedintele Partidului Popular European (PPE), 67 de ani, le sugerează partidelor de centru-dreapta din România să nu se atace reciproc, fiindcă scopul lor comun este “să-i combată” pe socialişti. Fărâmiţarea dreptei autohtone nu-l miră, pe de altă parte, pe şeful popularilor europeni, fiindcă “aşa a fost mereu viaţa politică şi în Franţa, şi în Italia, şi în România”. Pe de altă parte, Daul spune că sancţiunile împotriva Rusiei “trebuie întărite”, dacă “nu se întâmplă nimic”. La întrebarea dacă oferirea unui orizont de aşteptare din partea UE ar fi evitat criza ucraineană, Daul răspunde că “Europa nu vrea să anexeze Ucraina”. “Trebuie să-i ajutăm pe ucraineni să facă progrese pentru a se alătura UE cât mai curând”, consideră preşedintele popularilor europeni, adăugând că felul în care se pregătesc la Kiev următoarele alegeri “nu este chiar ceea ce ne dorim, ca să nu spun mai mult”.
Mai mulţi parlamentari şi eurodeputaţi PDL au plecat spre PMP, iar Traian Băsescu a încurajat această migraţie. Cum vedeţi acest fenomen?
J.D.: Astfel de situaţii nu se întâmplă doar în România. Spre exemplu, chiar şi în Franţa, UDI (Uniunea Democraţilor şi Independenţilor, de centru-dreapta) s-a separat de UMP (Uniunea pentru Mişcarea Populară, partid conservator) înaintea alegerilor europarlamentare. Eu, ca şef al PPE, nu pot pune sub semnul întrebării aceste mişcări, ceea ce contează însă este, dacă aceste partide de centru-dreapta se pot uni pentru a câştiga alegerile. Dacă sunt divizate, vor pierde, pentru că sunt anumite lucruri care trebuie respectate de centru-dreapta. Obiectivul ar fi ca acest nou partid să nu îl atace pe cel din care s-au desprins, fiindcă scopul nostru este să-i combatem pe socialişti şi pe extremişti.
În România sunt mai multe partide care vor să adere la PPE: Partidul Mişcarea Populară, Forţa Civică, Noua Republică. În ce condiţii ar putea avea loc această aderare?
J.D.: Ar trebui să respecte valorile PPE, apoi partidele îşi depun statutul care este analizat, şi împreună cu partidele care sunt membre ale Partidului Popular European se ia o decizie. Cei 275 de eurodeputaţi, cât are grupul PPE în acest moment, aparţin celor 52 de partide de centru-dreapta afiliate la PPE.
PMP va putea deveni mai uşor membru PPE dacă va avea eurodeputaţi în viitorul Parlament European?
J.D.: Chiar dacă nu câştigă locuri în Parlamentul European, dar îşi depun statutul pentru a adera la PPE, tot pot deveni membri ai Partidului Popular European: există un sistem de investigare şi un vot democratic dacă se acceptă sau nu. PNŢCD nu are eurodeputaţi, dar este totuşi membru PPE.
Primirea în PPE a facţiunilor care pleacă din marile partide de centru-dreapta, nu doar din România, ci şi din alte state, nu încurajează fărâmiţarea dreptei europene?
J.D.: Nu, aşa a fost mereu viaţa politică şi în Franţa, şi în Italia, şi în România.
Ce părere aveţi despre candidaţii din România pentru Parlamentul European: pe listele socialiştilor candidează soţia premierului, dar şi alte persoane care fac parte din grupul de prieteni ai şefului PSD, la fel şi pe lista PNL. În acelaşi timp pe listele partidelor sunt prea puţini nou veniţi.
J.D.: La noi nu. Asta înseamnă centru-dreapta.
Totuşi, până acum, în PPE a fost şi fata preşedintelui români.
J.D.: Fiica preşedintelui a candidat independent şi apoi a aderat la grupul PPE. Potrivit statutului PPE, pot adera la partid şi membrii independenţi.
Cât de eficientă poate fi o instituţie bazată pe nepotism, fiindcă în Parlamentul European nu sunt doar aceste cazuri care ţin de România?
J.D.: Oricine este ales eurodeputat îşi desfăşoară activitatea la nivel politic. Pe de altă parte, de ce o femeie n-ar putea face politică, dacă şi soţul ei este angajat în această activitate? Dacă ascensiunea ei sau a lui se petrece doar pe baza relaţiilor de familie nu este normal, dar avem un exemplu din Suedia care demonstrează că lucrurile pot sta şi altfel: o doamnă care este soţia unui ministru suedez şi care se află în PPE. Procesul ţine în mare parte de alegători: dacă ei nu sunt de acord să aibă pe listă persoane care pot fi bănuite de nepotism, pot vota altă listă. Aşa funcţionează democraţia.
Deci nu e nici o problemă dacă familii întregi fac politică?
J.D.: Nu acesta este principiul, dar sunt alegeri democratice şi nu poţi să împiedici pe cineva să facă politică. Eu, însă, aş prefera să nu se facă politică bazată pe relaţii de familie.
Aţi venit la Bucureşti pentru a susţine PDL înaintea alegerilor europarlamentare. De ce credeţi că PDL ar fi mai bun decât PMP?
J.D.: Pentru că PDL este membru al grupului meu, PPE, iar PMP nu este.
Şi UDMR este membră a Partidului Popular European. O susţineţi?
J.D.: Da. Am venit, însă, la Bucureşti pentru că PDL m-a invitat la lansarea campaniei sale electorale pentru alegerile europarlamentare.
Dar nu credeţi că un partid e mai bun decât celălalt?
J.D.: Pentru moment PDL este membru al PPE şi pentru mine astăzi PDL este cel mai bun.
De ce?
J.D.: Pentru că membrii PDL din Parlamentul European au avut rezultate extraordinare. De pildă, dl Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte PPE, care se află aici cu noi, a lucrat intens şi s-a ocupat de dosare foarte dificile, legate de buget sau de Politica Agricolă Comună. În grupul PPE, membrii PDL lucrează ca români, aşa cum eu lucrez ca francez, dar în interesul grupului Partidului Popular European. Să dăm exemplul unei alte ţări: Italia, care în grupul PPE are patru partide diferite, dar atunci când lucrăm în grup nu resimt acest lucru şi nu resimt că ei provin din patru partide diferite. Eu lucrez cu delegaţiile ţărilor în ansamblul lor: cu delegaţia Franţei, cu cea a Italiei, a Ungariei, a României etc. În PPE avem acum membri UDI care s-au separat de UMP şi care la viitoarele alegeri nu vor mai face parte din Uniunea pentru Mişcarea Populară, dar eu am de-a face cu delegaţia Franţei. Noi la nivelul PPE avem o altă viziune decât cea care există la nivel naţional, iar parlamentarii români sunt acolo pentru a apăra interesele României, nu doar interesele unui partid sau altul şi de aceea lasă la o parte punctele de vedere ale partidelor din care provin. Sigur că se mai fac anumite declaraţii, dar în interiorul grupului PPE eu văd România ca un ansamblu, la fel cum văd şi Italia ca pe un ansamblu, dar diferenţele politice pe care le resimt când călătoresc în Italia nu se văd şi când lucrăm în Parlamentul European.
Credeţi că sancţiunile şi hotărârile luate de Statele Unite şi Uniunea Europeană după anexarea Crimeii sunt suficiente pentru a descuraja Rusia?
J.D.: Evident că nu este normal ceea ce se întâmplă în Ucraina şi este evident că Vladimir Putin a încălcat prevederile internaţionale, iar aceste sancţiuni sunt obligatorii. Deocamdată l-am oprit, dar nu ştiu dacă aceste sancţiuni sunt suficiente. Oricum, ceea ce se întâmpla la graniţa de est a Ucrainei era extrem de riscant, iar sancţiunile împotriva Rusiei sunt obligatorii.
Dar trupele ruseşti se află în continuare la graniţa de est a Ucrainei.
J.D.: Da, dar acum s-au consolidat şi trupele NATO, atât în România, cât şi în Polonia. Este un dosar foarte dificil, care ne-a obligat pe noi la Bruxelles să ne unim forţele cu Statele Unite.
Deci nu credeţi că ar fi nevoie de sancţiuni mai puternice?
J.D.: Ba da. Dacă nu se întâmplă nimic trebuie întărite sancţiunile, dar mai ales trebuie gândită o politică energetică SUA-UE.
Preşedintele român, Traian Băsescu, este de părere că actuala criză din Ucraina are loc şi pentru că Uniunea Europeană nu i-a oferit Kievului o dată certă sau un orizont clar de aşteptare pentru admiterea în UE.
J.D.: Dacă ne uităm bine la ce se întâmplă acum în Ucraina şi la felul în care se pregătesc alegerile, nu este chiar ceea ce trebuie făcut, ca să nu spun mai mult. Nu cred că Europa vrea să anexeze Ucraina aşa cum vrea să facă Vladimir Putin. Nu acesta este scopul Europei, dar trebuie să-i ajutăm pe ucraineni să facă progrese pentru a se alătura UE cât mai curând posibil. Deocamdată căutăm o soluţie pentru ca această ţară să nu intre în faliment. Poporul ucrainean trebuie să înţeleagă acest lucru, fiindcă Putin aşteaptă ca ţara să intre în faliment pentru a o primi.
S-ar putea spune că Rusia a devenit un inamic al Uniunii Europene?
J.D.: Nu putem considera Rusia un inamic, dar nici nu putem spune că statul rus este un prieten al Uniunii Europene. A fost o provocare făţişă din partea lui Vladimir Putin. Trebuie să-i transmitem lui Putin că Europa are într-adevăr nevoie de energie, dar că nici el nu se poate separa aşa, pur şi simplu, de Europa.
Ce garanţii credeţi că ar trebui să dea UE Republicii Moldova pentru a fi ferită de precedentele Georgiei şi Ucrainei?
J.D.: Discutăm cu premierul Filat, preşedintele Comisiei Europene şi şeful Consiliului European se vor deplasa în Republica Moldova pentru a da semnale cât mai puternice pentru punerea în aplicare a regimului vizelor şi semnarea acordurilor dintre Chişinău şi Bruxelles, documente care vor fi semnate în luna mai.
Credeţi că o ţară ca Republica Moldova, pe teritoriul căreia există o enclavă cu trupe ruseşti, are şanse să adere la UE?
J.D.: De ce nu?
