În estul Ucrainei şi în Transnistria au fost organizate miercuri acţiuni prin intermediul pro-ruşilor, menite să-i ofere lui Putin atuuri la reuniunea de joi de la Geneva pentru a-şi impune scenariul federalizării Ucrainei. NATO a anunţat noi măsuri „imediate” pentru a răspunde crizei ucrainene – apărarea aliaţilor din Europa de est va fi întărită terestru, maritim şi în aer.
Situaţia era tensionată dar şi confuză miercuri în estul Ucrainei. Forţe ale guvernului ucrainean şi miliţii pro-ruse separatiste au organizat demonstraţii de forţă în estul ţării, în mijlocul escaladării retoricii în ajunul negocierilor cvadripartite cruciale de la Geneva asupra viitorului acestei foste republici sovietice, dorită de Putin a fi în sfera sa de influenţă.
Citește și: Doi militari ucraineni au fost capturaţi de persoane înarmate în estul ţării
La Doneţk, marele oraş din estul Ucrainei, primăria a fost invadată ieri de oameni înarmaţi şi purtând cagule, cerând organizarea unui referendum pentru „federalizarea” ţării. Drapelul rus flutura ieri pe primăria din Doneţk în timp ce la Slaviansk, câteva sute de persoane aclamau separatiştii pro-ruşi care se plimbau prin oraş la bordul celor cinci vehicule blindate şi unui tanc, capturate de la armata ucraineană.
Citește și: Noi tensiuni în estul Ucrainei: Mai multe blindate arborează drapelul rus la Kramatorsk
Diverse surse relatau că militari ai forţelor ucrainene au trecut de partea separatiştilor pro-ruşi iar forţele pro-ruse sunt coordonate de agenţi ai Moscovei, care au ordinul de a deschide focul asupra forţelor guvernamentale. Elicoptere militare ucrainene au survolat scene dramatice din centrul oraşului Kramatorsk dar nici o tentativă a forţelor guvernamentale nu avea loc pentru preluarea controlului situaţiei. Forţele ucrainene, echipate cu blindate uşoare reuşiseră marţi preluarea controlului aerodromului din Kramatorsk, deţinut de separatişti.
Eforturile forţelor ucrainene de stabilizare a situaţiei în Est s-au accelerat ieri, în ajunul reuniunii cvadripartite prevăzută pentru joi la Geneva, unde miniştrii de Externe ai Rusiei şi Ucrainei, Serghei Lavrov şi respectiv Andrei Deştiţia se vor întâlni pentru prima oară în prezenţa diplomaţilor americani şi europeni.
Rusia, care nu recunoaşte guvernul pro-occidental venit la putere la Kiev după destituirea protejatului Moscovei, Viktor Ianukovici, se străduie să dramatizeze situaţia din Ucraina înaintea acestei reuniuni. Guvernul ucrainean a lansat marţi o „operaţiune specială” contra separatiştilor din Est. Soldaţi heliportaţi au debarcat pe aerodromul din Kramatorsk. Guvernul de la Kiev doreşte preluarea controlului în est evitând o vărsare de sânge.
Lacrimi de crocodil (rus)
Vladimir Putin a avertizat cancelarul german, Angela Merkel că Ucraina este „pe marginea războiului civil” după ce Kievul a trimis armata contra separatiştilor pro-ruşi înarmaţi din estul ţării, care ocupă clădiri publice de câteva zile. Cei doi oficiali au apreciat într-o convorbire telefonică „importanţa” negocierilor din 17 aprilie şi au exprimat speranţa că reuniunea de la Geneva ar putea da un semnal clar pentru determinarea revenirii situaţiei în cadru paşnic. Liderul rus nu a omis să reamintească dependenţa energetică a Europei, evocând scrisoarea sa trimisă liderilor europeni, subliniind importanţa stabilizării economiei ucrainene şi continuării furnizării de gaz rusesc Europei.
Citește și: Armata fără chip a lui Putin
Putin nu vrea însă o Ucraină independentă, o Ucraină care ar dispune de o suveranitate suficientă pentru a încheia un parteneriat cu UE. Mai bine va dezmembra ţara, ceea ce Putin este pe cale să realizeze, având în vedere că europenii reacţionează cu prudenţă.
Citește și: Primăria din Doneţk, asaltată de bărbați înarmați
După acţiunile separatiştilor pro-ruşi din ultimele săptămâni, dictatorul de la Kremlin nu are nevoie să îşi trimită diviziile blindate de cealaltă parte a frontierei. El suscită rebeliuni locale care acţionează în favoarea Rusiei. Într-o convorbire separată cu premierul israerlian, Benjamin Natanyahu, Putin a pus accentul pe faptul că „escalada brutală este consecinţa politicii iresponsabile a Kievului”, care a ignorat drepturile şi interesele juridice ale rusofonilor din ţară.
Fără NATO
După anexarea Crimeii, o nouă realitate se desenează în estul şi sudul Ucrainei unde o mişcare separatistă, susţinută de forţele ruse acaparează terenul la Doneţk şi Mariupol. În timp ce regiunile scapă cu fiecare zi de sub controlul Lievului, cancelariile occidentale se întreabă ce vrea Putin – să controleze, să slăbească sau să spargă Ucraina în mici bucăţi?
Citește și: O bancă rusească, anchetată pentru "finanţarea terorismului" în Ucraina
Această a doua etapă a crizei ucrainene lasă preplecşi diplomaţii occidentali, reduşi doar la ghicirea viitoarei lovituri a liderului de la Kremlin pe harta Ucrainei şi nu numai. În locul unei anexări pus şi simple a esatului ucrainean, prea grea în consecinţe, Rusia a căutat consolidarea poziţiei în vederea reuniunii de joi de la Geneva, menţinând presiunea.
Strategii de la Kremlin vor pune agenda lui Putin pe masa negocierilor de la Geneva. Gata să prezinte autorităţile de la Kiev ca incapabile să rezolve criza, ei vor căuta să impună ideia federalizării ţării şi să ceară garanţii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Pentru asta nu au nevoie de blindate şi elicopterele masate la fontiera ucraineană, este suficient să-şi arate dinţii, să sufle ba cald ba rece asupra Kievului, să menţină presiunea asupra partenerilor săi occidentali.
Citește și: Grupările armate proruse au ordin să ucidă – servicii speciale ucrainene
Scopul ultim este să facă ţara neguvernabilă, atâta vreme cât nu va fi administrată potrivit planului rusesc. Operaţiunea de destabilizare dusă de Moscova este să facă imposibilă ţinerea alegerilor prezidenţiale din 25 mai, apariţia unui preşedinte ucrainean ales legitim putând da o lovitură serioasă ambiţiilor geopolitice ale lui Vladimir Putin.
El este gata la orice pentru a-şi reaziza Uniunea Eurasiană, proiectul-far al celui de al treilea mandat. Încurajat de prudenţa şi reţinerea occidentalilor, Putin se simte liber să meargă oricât de departe vrea. Noua doctrină a politicii externe a Kremlinului a fost expusă de Putin în discursul de după anexarea Crimeii – protectorul ruşilor şi rusofonilor, oriunde s-ar afla.
Citește și: Criza Ucraina: Patru protestari proruși au murit la Kramatorsk. Armata trimite trupe suplimentare
