10.2 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialJimbla, panaghia si placinta dobrogeana cuceresc Europa

Jimbla, panaghia si placinta dobrogeana cuceresc Europa

Cand se refera la Uniunea Europeana, specialistii vorbesc din ce in ce mai des despre un “soc postaderare”, mai ales in domeniul agriculturii. Se estimeaza ca, dupa integrarea in Uniune, trei sferturi din procesatori isi vor inchide portile. Cu cat se apropie data de 1 ianuarie 2007, cu atat estimarea devine certitudine. Exista deja statistici care spun ca un numar important de fabrici nu mai au timp pentru retehnologizare si vor fi inchise. De aceea accentul pe produsele traditionale si ecologice devine vital. “In statele Uniunii Europene, aceste produse detin deja o cota de aproape 40% din piata, dar, tinand cont ca cei care le realizeaza provin din mediu rural, ponderea consumatorilor din UE pentru aceste produse se ridica la 60%”, spune Tudorel Balta, consilier superior in Ministerul Agriculturii.

Avantajele… traditionalismului

Produsele traditionale si ecologice sunt preferate deoarece sunt mai putin bogate in aditivi si substante periculoase pentru om si pentru ca sunt realizate conform cutumelor zonale. “Popularizarea acestor produse va defini imaginea Romaniei in lume”, spune Tudorel Balta, care afirma ca in contextul european tara noastra este un caz unic.
La noi exista cinci regiuni cu cinci traditii diferite in domeniul alimentar. De exemplu, in Ardeal sau in Maramures ar fi de neconceput sa pui pe masa o paine de 250 sau 300 de grame, cum se intampla in Dobrogea, pentru ca acolo traditia spune ca painea trebuie sa aiba obligatoriu peste un kilogram si jumatate, chiar peste doua kilograme. Un alt avantaj al acestor produse este ca pot fi realizate in ferme de mici dimensiuni. Cu cateva zeci de vaci sau o suta de oi se poate incropi o astfel de afacere.
Oferta propusa de acesti producatori vine sa contrabalanseze avantul pe care il capata pe piata marile companii, care, usor, usor, tind sa detina monopol. Concurenta este menita si sa scada preturile.

Potential pentru bauturi, legume si fructe

Romania se lauda cu o serie de produse alimentare care pot face fata cu succes in Uniunea Europeana. Ministerul Agriculturii organizeaza regulat seminarii in intreaga tara cu scopul de a facilita transferul de cunostinte privind modul de implementare a legislatiei din domeniu, si anume procedura de atestare a produselor traditionale alimentare, rolul responsabililor din cadrul DADR-urilor, dar si al grupurilor de producatori, procesatori si legatura acestora cu masurile de finantare ale programului SAPARD. Si in Constanta, participantii au putut gusta mancaruri sau bauturi traditionale, care mai de care mai apetisante: carnati de Plescoi, varzov de pastrav, vin rosu de Blajani, vin Tamaioasa de Pietroasele, dulceata de nuci verzi, castraveti in otet, babic, cascaval de Ramnicu Sarat.
Printre produsele de panificatie s-au numarat jimbla, panaghia, covrigii impletiti, japonezele (!), colacul moldovenesc si covrigii de Buzau. Exista, spun specialistii, un potential ridicat pentru alte produse traditionale, mai ales din domeniile bauturilor, legumelor si fructelor.

Rachiu de Mangalia si vinars de Murfatlar

In ceea ce priveste Constanta, produsele traditionale recunoscute de toata lumea sunt cascavalul de Dobrogea si placinta dobrogeana, dar si rulada din carne de oaie, telemeaua si pastrama de oaie sau urda. Zona sta foarte bine si la bauturile alcoolice: rachiu de mere de Mangalia, rachiu de caise de Faclia, rachiu de piersici de Valu lui Traian si cel de Mangalia, vinars de Murfatlar, rachiurile de drojdie produse la Mangalia si Ostrov. Din aceasta lista nu lipsesc vinurile de Murfatlar. Cramposia de Medgidia face deja furori la export, iar Feteasca neagra si cea alba (regala) nu lipsesc de pe rafturile magazinelor din intreaga lume, din Statele Unite ale Americii pana in Japonia.

Informatia ajunge greu la sate

In teorie, lucrurile nu stau foarte rau. In practica insa putini producatori au auzit de produsele traditionale si de avantajele lor. Subprefectul Constantei, Adrian Nicolaescu, spune ca agricultura Constantei are probleme, care consta in faptul ca agricultorii nu stiu ce trebuie sa faca, de exemplu, pentru a primi sprijin guvernamental. Modul de acordare a subventiilor nu se cunoaste pana la nivelul cel mai de jos al satului, afirma Nicolaescu. Acesta a declarat ca judetul Constanta a fost impartit in zece zone de dezvoltare locala pentru a putea fi gestionate mai eficient. Rezultatele se vor vedea in 2007, in momentul integrarii in Uniunea Europeana, pe o piata comuna foarte exigenta.

Constanta, centru agricol regional

Judetul Constanta este cu atat mai important in aceasta “ecuatie” cu cat dispune de cea mai mare suprafata arabila din tara. Directorul DADR, Gheorghe Albu, spune ca aici exista aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol, din care 500.000 reprezinta teren arabil. Agricultura constanteana este reprezentata de toate sectoarele. In zona exista circa 800 de exploatatii agricole, un sector zootehnic foarte bine dezvoltat, alcatuit din 45.000 de taurine, 310.000 bovine, 123.000 de porcine, 1.800.000 capete pasari, 23.000 de familii de albine. Exista ferme care sunt la inaltimea celor din Uniunea Europeana. Pecineaga, Movila Verde, Lumina, Mamaia Sat, Agigea si Mangalia (mai ales pentru cabaline) reprezinta exemple de succes in acest sens. In judetul Constanta sunt si 11.000 de hectare de plantatii viticole, binecunoscute atat in tara, cat si in lume. In ceea ce priveste sectorul de cercetare, judetul Constanta este singurul din tara care are pe teritoriul sau patru statiuni si institute de cercetare, respectiv statiunea de cercetari viticole de la Murfatlar, statiunea de cercetari pomicole de la Valul lui Traian, statiunea de cercetari pentru plante in sistem irigat, din aceeasi localitate, si singurul institut national de cercetare pentru ovine si caprine, cel de la Palas. In ceea ce priveste agricultura ecologica, in Constanta exista deja patru ferme de acest tip.

Cele mai citite

Dan Barna: „PNL-ul a murit sufocat de Iohannis cu perna pe gură şi aruncat sub patul PSD”

Vicepreşedintele USR Dan Barna a afirmat, luni, la Ploieşti, că PNL-ul pe care îl ştiau cei care credeau în democraţie şi în drumul european...

Baby Nest-ul de la Marianne’s Goodies: Soluția ideală pentru somnul și joaca în siguranță a bebelușilor

Descoperă cum Baby Nest-ul de la Marianne's Goodies, un brand românesc de inovație în domeniul articolelor pentru bebeluși, asigură o tranziție lină și sigură...

TikTok Lite ar putea fi suspendat în Europa, spun autoritățile de reglementare din UE

O caracteristică cheie a noii aplicații TikTok, TikTok Lite, ar putea fi suspendată în Uniunea Europeană dacă oficialii companiei nu aduc argumente cu privire...
Ultima oră
Pe aceeași temă