Transformarea subsolului în spațiu locuibil, presupune lucrări de izolaţie făcute la un nivel maxim de profesionalism, altfel consecinţele putând fi dezastruoase.
În contextul în care preţurile locuinţelor sunt prohibitive pentru mulţi cumpărători, recuperarea unor spaţii neutilizate a devenit o afacere deosebit de rentabilă. Ne referim aici, în special, la mansardarea podurilor şi la transformarea subsolurilor în spaţii locuibile.
Pentru a exemplifica cele spuse mai sus, am ales cazul unei familii de tineri ce au moştenit un apartament de 46 mp la parterul unui imobil cu un etaj. În proprietatea respectivă era inclus şi subsolul imobilului care poseda o suprafaţă identică cu cea a apartamentului. Deoarece acest spaţiu nu avea nici o utilitate, la sfatul arhitectului care a proiectat reamenajarea, proprietarii au decis să investească în transformarea lui în spaţiu locuibil. Mare parte din investiţia respectivă a fost făcută în izolarea pereţilor. Pentru a asigura confortul termic şi pentru a proteja pereţii de infiltraţiile de apă a trebui gândit un sistem de izolare performanat. Aici a intervenit echipa de meșteri.
Iniţial, ei au decis ca la exterior izolarea pereţilor să fie făcută în trei straturi: carton-asfalt cu ardezie, polistiren extrudat şi folie de protecţie. Pentru a fi posibile operaţiunile respective a trebuit ca pământul să fie excavat pe toată înălţimea fundaţiei. În urma excavării ei au constatat că, în anumite zone, fundaţia avea fisuri de 2-3 mm. Acest lucru i-a determinat pe meșteri să modifice planurile pentru a asigura consolidarea fundaţiei. În consecinţă, înainte de aplicarea straturilor izolatoare, în zonele fisurate, ei au aplicat pe pereţi un strat de tencuială în care a fost integrată plasă de armare din fier-beton.
Sfatul meșterului: Pentru a mări suprafața vitrată, pot fi montate ferestre care să coboare sub nivelul solului. Pământul se excaveaza în zona respectivă și se montează sisteme speciale de colectare a apelor pluviale, prevăzute cu grătare care să asigure accesul normal pe lângă imobil. Sistemele respective se racordează la rețeaua de canalizare a străzii.
Etape de lucru:
1. Excavarea pământului
Pentru a se putea efectua lucrările de izolaţie a trebuit ca pământul să fie îndepărtat din jurul imobilului până la baza fundaţiei. Această operaţie s-a realizat cu ajtorul unui excavator, ultimii 30 cm. fiind săpaţi manual.
2. Tencuirea fundaţiei
În zonele fisurate ale fundaţiei a fost aplicată plasă de armare. Plasa de armare din fier-beton a fost înglobată într-un strat de tencuială. Pe lângă faptul că aceasta contribuie la consolidarea fundaţiei, ea va reprezenta şi o excelentă bază pentru straturile de izolaţie
3. Aplicarea stratului de polistiren
Pentru al doilea strat izolator a fost folosit polistiren extrudat cu grosimea de 3 cm. A fost folosit acest tip de polistiren deoarece are o rezistenţă mecanică ridicată. Stratul de polistiren a fost aplicat pe fundaţie până la nivelul solului.
4. Aplicarea foliei
Izolaţia a fost definitivată prin aplicarea unui strat de folie din polietilenă de înaltă densitate. Aceasta îndeplineşte rolul de hidroizolaţie, dar se comportă şi ca un bun strat termoizolant. De asemenea, protejează celelalte straturi de rădicinile copacilor.
5. Masa de glet
În zona superioara a demisolului, cea aflată deasupra nivelului solului, pe suprafața polistirenului extrudat a fost aplicat un strat de masă de glet în care a fost integrată plasă de armare din fibră de sticlă.
6. Finisajul
Ultimul strat aplicat pe fundație a fost cel de finisaj. Au fost folosite plăci mici din piatră naturală. Acestea vor oferi o protecție excelentă și de lungă durată straturilor izolatoare ale fundației imobilului.
