Numeroşi romi care au părăsit Franţa în contextul expulzărilor au ajuns la Roma, susţine primarul capitalei Italiei, Gianni Alemanno, avertizând că vor fi demolate peste 200 de minitabere de nomazi, relatează Il Tempo, citat de Realitatea.net.
Va fi o viaţă grea pentru ultimii sosiţi, romii expulzaţi din Franţa care „deja sunt prezenţi pe teritoriul italian”, a avertizat Alemanno. „Minitaberele ilegale nu trebuie să fie scopul pentru care romii vin la Roma”, a adăugat el.
Primarul a anunţat că, în scurt timp, vor fi desfiinţate toate cele 201 minitabere de nomazi construite abuziv în Roma, inclusiv cea în care s-a produs incendiul soldat cu moartea unui copil român. În aceste tabere locuiesc aproximativ 2.350 de persoane.
„Maşinile cu numere de înmatriculare franceze vor fi oprite de forţele de ordine”, a avertizat Alemanno. Alemanno a evidenţiat necesitatea unei strategii europene pentru gestionarea problemei romilor. „Săptămâna viitoare, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, se va întâlni cu omologul său francez, iar eu voi cere ca Uniunii Europene să îi fie prezentat un plan complex pentru controlul fluxurilor de romi şi îmbunătăţirea condiţiilor acestora”, a încheiat Alemanno.
Luni dimineaţă, Alemanno a criticat expulzarea în masă a romilor din Franţa, afirmând că ar trebui expulzaţi doar imigranţii care comit infracţiuni. „Mă opun expulzării masive a romilor şi nomazilor, cum s-a întâmplat în Franţa, unde s-a făcut mult zgomot pentru nimic”, a declarat Gianni Alemanno.
De cealaltă parte, Franţa şi-a propus să extindă posibilităţile de expulzare a cetăţenilor UE, Guvernul francez va depune un amendament ce vizează mai ales romii şi ce va permite expulzarea străinilor în caz de „ameninţări la adresa ordinii publice prin acte repetate de furt sau cerşetorie agresivă”, a anunţat pe 30 august ministrul imigraţiei, Eric Besson, citat de Le Monde.
În plus ministrul a anunţat alte două amendamente în cadrul proiectului de lege asupra imigraţiei ce va fi prezentat la 27 septembrie Adunării naţionale. Primul va permite „repatrierea persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul de asistenţă socială”. Al doilea va permite „sancţionarea celor care abuzează de dreptul de şedere pe termen scurt (maxim trei luni) pentru a ocoli regulile mai stricte legate de şederea pe termen lung”, a spus Besson.
Controversata campanie de repatriere voluntară, pe care unii o numesc expulzare sau chiar deportare, a stârnit atât atenţia mass media internaţionale, cât şi a guvernelor UE. Multe dintre acestea se tem că Franţa pune la cale manevre diplomatice de justificare a politicii de expulzare a romilor. Este şi cazul Belgiei, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi care s-a gândit serios să refuze invitaţia Franţei la o reuniune informală pe tema imigraţiei, care se va desfăşura pe 6 septembrie, la Paris. A acceptat să participe în cele din urmă, însă numai după ce a primit asigurări că nu se va discuta despre situaţia romilor.
