Şase savanţi italieni s-au trezit în boxa acuzaţilor după ce procurorii i-au acuzat că nu au prezis cutremurul din 2009, de la L’Aquila, în care au murit 308 oameni. Procesul a scandalizat societatea civilă şi comunitatea internaţională a oamenilor de ştiinţă. Avocaţii apărării încearcă acum să arate statului că omul nu poate lupta cu natura.
Procurorii îi acuză pe seismologi că, după mai multe studii la faţa locului, nu au putut prezice un cutremur devastator în oraşul L’Aquila şi că au liniştit populaţia cu doar câteva zile înaintea producerii dezastrului.
„Au oferit o evaluare aproximativă, generică şi ineficientă a riscurilor legate de activitatea seismică, precum şi informaţii lipsite de precizie şi contradictorii”, apare în dosarul de acuzare întocmit de procurori. În replică, avocaţii apărării încearcă să explice anchetatorilor că, în prezent, nu există nicăieri în lume vreo metodă de prezicere a cutremurelor majore.
„N-ar trebui să se ceară predicţii din partea seismologilor. Marja de eroare este mult prea mare. Un cutremur nu poate fi prezis cu mijloacele pe care le avem la dis-poziţie astăzi. Cel mult se pot face măsurători, dar nu predicţii”, a declarat directorul ştiinţific al Institutului Român de Fizică a Pământului, Mircea Radulian. Avocaţii apărării mai invocă şi un raport întocmit de seismologi la finalul studiilor, în care aceştia recomandau „o aplicare mai strictă a măsurilor antiseismice, mai ales în construcţii”.
Pe lista anchetatorilor figurează însă şi alte capete de acuzare. „Nu ne aşteptam ca membrii comisiei să anunţe cu exactitate locul, momentul şi intensitatea seismului. Ştim că acest lucru depăşeşte graniţele ştiinţei. În schimb, membrii comisiei au fost negljenţi şi nu au luat nici un moment în serios pericolul unui cutremur de mari proporţii”, a declarat procurorul, Fabio Picuti.
Uite cutremurul, nu e cutremurul
Potrivit presei italiene, pe lângă rezultatele propriilor măsurători, experţii au încercat să calmeze populaţia panicată de prog-noza apocaliptică a unui fizician care anunţa un cutremur nimicitor în regiune. Cu două zile înainte de sosirea comisiei în L’Aquila, Gioachino Giuliani, un cercetător al Institutului de Fizică Nucleară din zonă, anunţa găsirea unei metode revoluţio-nare de prezicere a cutremurelor şi dădea asigurări că regiunea va fi lovită în câteva zile de un seism foarte puternic.
„Este adevărat că membrii comisiei au fost influenţaţi de declaraţiile lui Giuliani, dar acest lucru nu constituie o scuză. Pericolul unui cutremur de amploare era evident, iar activitatea seismică din regiune, mai alertă ca oricând în ultimii 50 de ani”, a afirmat preşedintele Institutului Italian de Fizică a Pământului, Gaetano de Luca. Societatea civilă a reacţionat la trimiterea savanţilor în boxa acuzaţilor, iar cazul a atras inclusiv atenţia comunităţii internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Peste 5.000 de persoane au semnat o scrisoare deschisă către preşedintele italian, Giorgio Napolitano, în semn de protest faţă de proces. Pe de altă parte, anchetatorii se gândesc şi la victimele dezastrului: „Noi căutăm dreptatea. Cutremurul a produs daune de 50 milioane de euro, centrul oraşului a fost distrus aproape în întregime şi circa 65.000 de oameni au rămas fără case”, a explicat procurorul Alfredo Rossini. Preşedintele Institutului Italian de Fizică a Pământului, Gaetano de Luca, a admis că „este normal să se caute vinovaţi, dar că nu ar trebui incriminaţi doar oamenii de ştiinţă. Administraţia locală şi politicienii sunt cel puţin la fel de vinovaţi”.
Cei şase seismologi daţi în judecată de statul italian au făcut parte dintr-o comisie guvernamentală însărcinată să evalueze riscurile seismice din regiunea Abruzzo. Atenţia autorităţilor fusese atrasă de sutele de cutremure mici înregistrate în oraşul L’Aquila. În urma studiilor efectuate, experţii au dat asigurări că, deşi există o activitate seismică importantă, riscul iminent al unui cutremur de mari proporţii nu există. La şase zile după această concluzie, un seism cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter a devastat oraşul. Printre membrii comisiei s-au aflat mai mulţi specialişti reputaţi ai Agenţiei Naţionale de Protecţie, precum şi Enzo Boschi, fost preşedinte al Institutului Italian de Fizică a Pământului.
Comunitatea italiană a oamenilor de ştiinţă se teme acum că procesul se va prelungi la nesfârşit şi că, în tot acest timp, credibilitatea oamenilor de ştiinţă italieni va fi pusă la îndoială. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, seismologii riscă până la 15 ani de închisoare şi ar putea fi obligaţi să plătească despăgubiri de peste 30 milioane de dolari într-un proces civil.
