Epopeea imobiliară a lui Victor Ponta are un prim puseu “imoral dar legal” în aprilie 2006, când a fost adoptată Legea 96, privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căreia, parlamentarilor care nu au domiciliul în Bucureşti li se asigură pe durata mandatului fie cazare gratuită în capitală, fie în cazul în care nu beneficiază de cazare gratuită, li se acorda, pe noapte, pe baza de declaraţie pe proprie răspundere, 70% din tariful minim practicat de unităţile hoteliere. În 2007, din cei 469 de parlamentari, 118 deputaţi şi 38 de senatori au completat declaraţii pe proprie răspundere prin care au solicitat sumele respective pentru chirie, în valoare de 2.500 RON lunar. Unul dintre ei a fost deputatul PSD de Gorj, Victor Ponta, care deşi deţinea un apartament pe Calea 13 Septembrie, adică pe aceeaşi stradă cu Parlamentul, a prezentat buletinul de Gorj şi a încasat lunar banii pentru chirie. Cosmin Guşă, prieten al lui Victor Ponta, declara în acel moment: “În primul rând înseamnă o mare nesimţire şi apoi o chestie ilegală. Păi dacă eu am o proprietate imobiliară în Bucureşti cum să mai încasez bani din suma forfetară să mai stau şi într-o chirie? Sunt nişte nesimţiţi, dar s-ar putea să fie şi nişte penali. Am pregătit un proiect de lege prin care solicit ca decontarea chriilor să nu se mai facă decât către parlamentarii care nu deţin imobile în Bucureşti”.
În urma mai solicitărilor trimise prin email şi sms Preşedintelui Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea (şi totodată subaltern al lui Victor Ponta) să ne furnizeze “deconturile pentru chirie” ale deputatului de Gorj, născut în Bucureşti şi cu apartament pe aceeaşi şosea cu Casa Poporului, răspunsul primit după 8 zile lucrătoare (şi îndelungi insistenţe) a fost:
“Buna ziua!
In legatura cu cererea dumneavoastra formulata in temeiul Legii nr. 544/2001, prin care solicitati date si informatii referitoare la „ toate deconturile pentru inchiriere locuinta Bucuresti, primite de deputati” aferente perioadei 2005 – 2013 va comunicam ca raspunsul va fi trimis în termen de 30 de zile lucrătoare, potrivit prevederilor art.16. lit. c din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin HG nr. 123/2002.
Multumim, o zi buna!”
Nici socrul nu-i “foarte diferit” de ginere
Şi Ilie Sârbu a cochetat cu imobiliarele. Astfel, acest, în perioada în care a fost ministru al agriculturii în Guvernul Năstase, acesta a reuşit să-şi cumpere, conform articolelor de presă de la acea vreme, o vilă pe trei nivele şi 160 mp de curte în centrul Capitalei, pe strada Sfântul Spiridon nr 10 (lângă Grădina Icoanei), cu 200.000 euro, deşi valoarea ei de piaţă era în jur de 1 milion de euro, conform investigaţiilor de presă din anul 2005. Vila de protocol provenea din portofoliul de “bijuterii imobiliare” ale RAAPPS. Însă ca să nu se işte scandal, Sârbu nu a cumpărat vila direct, ci PSD-ul a dat o Hotărâre de Guvern care permitea ONG-urilor care au contracte de chirie cu RAAPPS să-şi cumpere sediile. Aşa se face că un ONG cu nume simbolic “Fundaţia România”, a cumpărat vila la preţ de chilipir, iar a doua zi cetăţeanul Ilie Sârbu a cumpărat de la ONG vila. Şi în felul ăsta nu va putea fi niciodată arătat cu degetul că a făcut afaceri cu statul, cum e cazul cetăţeanului Băsescu de pildă. Ulterior Sârbu a vândut vila cu 540.000 euro unui inamic politic, PDL-istului Sebastian Bodu, coleg în Parlamentul European cu Daciana.
Românii nu trebuie însă să fie geloşi pe Ilie Sârbu, pentru că, conform spuselor sale, acesta şi-a cam luat ţeapă cu vila de protocol luată la 25% din valoarea de piaţă: “Eu nu am cumpărat de la RAPPS. Am luat- o cu 200.000 de euro de la o fundaţie. De acte s-a ocupat nevastă-mea. Casa era o mizerie. Ulterior cumpărării am aflat că, de fapt, fundaţia a făcut cu mine o adevărată afacere pentru că imobilul a fost luat de la stat cu 150 de mii de euro , iar mie mi-au vândut- o cu 200 de mii de euro!”. Bine că a reuşit s-o vândă şi să-şi ia, în 2009, un apartament nou-nouţ în “Central Residential Park”, un cartier cu o legendă şi mai bogată. Ca să fie alături de ai lui.