1.4 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialIstoria salinelor romanesti la sediul SNS Salrom

Istoria salinelor romanesti la sediul SNS Salrom

Capitala s-a imbogatit ieri cu un nou muzeu. Pe Calea Victoriei, nu departe de alte repere culturale importante (Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Geologic), Societatea Nationala a Sarii SA Salrom a inaugurat la sediul sau Muzeul Sarii. O colectie inedita de obiecte, machete si mostre minerale, insotita de postere cu informatii si imagini din trecutul si prezentul salinelor romanesti, prezinta, de acum sintetic, pentru orice vizitator bucurestean sau orice turist curios, traditia exploatarii sarii in tara noastra.

„Misiunea Muzeului Sarii este de a aduce in prim-plan valoarea inestimabila a zacamantului de sare”, informeaza Marcel Octavian Nicolaescu, presedinte director general al SNS Salrom. Ideea i-a venit acum trei luni, in timpul unei vizite la Salina Slanic Prahova, unde a vizitat „Muzeul Sarii” din localitate, sectie a Muzeului Stiintelor Naturii din judet. Noul director s-a gandit ca viitorul muzeu de la Bucuresti sa reprezinte si o componenta de marketing in promovarea sarii romanesti, in contextul nefericit existent pana nu de mult pe piata noastra: „Noi, intr-o tara cunoscuta ca fiind unul dintre cei mai vechi producatori de sare, cu un potential important, situat din acest punct de vedere intre primele tari din Europa, am ajuns sa importam sare cu mult sub calitatea celei autohtone. In scurt timp, in cursul anului 2006 vom realiza un brand de sare romaneasca”, a spus ieri directorul SNS Salrom. In spatele vitrinelor de sticla dedicate celor mai importante saline din tara (Salina Ocna Mures, Exploatarea Miniera Ramnicu Valcea, Sarea Ocna Dej, Salina Targu Ocna, Salina Praid, Salina Cacica, Salina Slanic Prahova) pot fi privite diferite unelte, piese din echipamentul lucratorilor, sculpturi in sare, planse tehnice, carti, caiete vechi de minerit si o serie de recipiente transparente in care stralucesc cristale de diferite marimi si culori. Multe informatii pot fi capatate si de la specialistii institutiei: „Slanicul ar putea asigura singur necesarul de sare pentru intreaga tara, la o exploatare medie in industrie si consum, cam 500 de ani de acum incolo”, spune Emil Pintilie, curator venit de la Muzeul Stiintelor Naturii Prahova.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă