19.3 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăSpecialIstoria Radio Europa Libera, in cinematografe

Istoria Radio Europa Libera, in cinematografe

» Nestor Ratesh si N.C. Munteanu sunt doua dintre personajele documentarului "Cold Waves. Razboi pe calea undelor", de Alexandru Solomon, care intra de maine in cinematografele romanesti.
» Spectacolul de gala are loc asta-seara, de la ora 19.30, la cinematograful bucurestean Scala. Vor fi prezenti, pe langa echipa filmului, Andrei Voiculescu, Emil Hurezeanu si Vasile Paraschiv.
» O alta premiera de gala a filmului va avea loc pe 30 noiembrie la Hollywood Multiplex Lotus din Oradea, la care iau parte Nestor Ratesh, Emil Hurezeanu, Andrei Voiculescu, Alexandru Solomon si Catalin Cristutiu. Pe 1 decembrie, la Cinematograful Victoria din Cluj-Napoca li se vor alatura Doina Cornea si Ana Hompot.

Nestor Ratesh: "Am facut cercetari in special in dosarele SIE si am gasit dovezi acceptabile in justitie"

 

Lansarea filmului "Cold Waves. Razboi pe calea undelor", cel mai recent documentar de lungmetraj realizat de Alexandru Solomon, are loc azi in cadrul spectacolului de gala de la Cinema Scala (ora 19.30).
Realizat pe baza a 100 de ore de material filmat, precum si a unor imagini de arhiva, filmul contine interviuri, printre altii, cu Nestor Ratesh, N.C. Munteanu, serban Orescu, Ioana Magura Bernard, Andrei Voiculescu, Doina Cornea si Ion Vianu, dar si cu Carlos sacalul, avocata franceza a acestuia sau Ilie Merce. "Cold Waves" anima discutiile despre actele teroriste savarsite de Securitate asupra postului, ca si despre colaboratorii Securitatii care au dat o mana de ajutor la uciderea a trei dintre angajatii REL. In interviurile acordate "Romaniei libere", Nestor Ratesh si Neculai Constantin Munteanu considera ca institutiile statului fac prea putin pentru lamurirea evenimentelor.
De maine, istoria celei mai intense perioade din istoria postului Radio Europa Libera, anii 1977-1989, va intra in salile romanesti. La Bucuresti, filmul va putea fi vazut la Cinema Scala, Hollywood Multiplex si Cityplex. Alte premiere au loc maine, la Oradea,
si pe 1 decembrie,
la Cluj-Napoca.

» Documentarul lui Alexandru Solomon readuce in discutie actele teroriste organizate de Securitate impotriva angajatilor postului. Regizorul l-a intervievat pe Carlos sacalul prin telefon, acesta fiind inchis pe viata la inchisoarea franceza Clairvaux.

» Cat de oportun credeti ca e acum un film despre Europa Libera?
Este cat se poate de oportun, poate chiar mai oportun decat ar fi fost cu 10-15 ani inainte. Filmul lui Alexandru Solomon nu este numai despre Europa Libera. Este, de fapt, despre o fila din istoria Romaniei. Cei care au ajuns la maturitate dupa 1989 stiu destul de putin – iar generatiile mai noi poate chiar nimic – despre ce a fost acest post si ce a reprezentat el pentru romani. Filmul are meritul de a sugera acestor noi generatii – care butoneaza in goana de la un program de stiri la altul, adesea nerabdatori si poate chiar plictisiti – ce a insemnat sa traiesti in pustiul informational din acele vremuri si sa te asezi seara langa radio pentru a asculta vocile de departe comunicand, printre zgomotele eterului radiofonic, ce se intampla in lume si in propria tara. Filmul ilustreaza nu numai dimensiunea istoriei, dar si destinele unor oameni, ale celor care ascultau postul si ale celor care slujeau adevarul in fata unui microfon, o treaba aparent lipsita de eroism, pentru care, totusi, unii si-au dat chiar viata.

» In ce masura filmul va grabi o condamnare nu doar a comunismului, ci si a Securitatii, precum si lamurirea implicarii Securitatii in activitatea Europei Libere (inclusiv procesele securistilor suspectati de crima)?
Asta ramane de vazut. Un film poate avea un impact mai mare decat un raft intreg de carti pe acelasi subiect. Priviti atentia acordata celor intamplate la Europa Libera de catre presa si posturile de televiziune de cand a devenit cunoscut filmul lui Alexandru Solomon, ba chiar inainte ca pelicula sa fie prezentata publicului. Actele teroriste contra Europei Libere si unora dintre oamenii ei de frunte se cunosc de mai multi ani. In ce ma priveste, am facut cercetari indelungate in dosarele Securitatii, in special in cele ale Serviciului de Informatii Externe, unde am gasit indicii consistente – as putea sa le numesc dovezi acceptabile si in justitie – ale unor asemenea crime. Am prezentat in presa ceva din rezultatele primelor mele cercetari inca din ianuarie 2003, intr-un interviu acordat revistei "22". stim ca bomba care a explodat la sediul Europei Libere din München in februarie 1981, coletele-capcana trimise unor colaboratori ai postului cu cateva luni mai devreme, moartea de cancer – indus foarte probabil prin iradiere – a doi directori si a editorului principalei noastre emisiuni, "Actualitatea Romaneasca", amenintarile si campaniile de discreditare impotriva altora au fost planuite de Securitate si executate la ordinele ei. Procurorul Dan Voinea ancheteaza aceste crime, dar prezentarea lor intr-un tribunal nu s-a produs inca.

» Va deveni SIE mai permisiva cu documentele clasate ca fiind de "siguranta nationala"?
Trebuie sa spun ca SIE a desecretizat pe parcursul anilor un numar mare de dosare referitoare la Europa Libera, incat in prezent sunt disponibile pentru cercetare la CNSAS multe mii de file, inclusiv dosarele aparent complete privindu-i pe Noel Bernard si Vlad Georgescu, cei doi directori ai Europei Libere la care m-am referit mai inainte. Exista si un dosar masiv in trei volume referitor la Emil Georgescu, editorul "Actualitatii Romanesti", care a fost victima mai multor acte violente organizate sau comandate de Securitate, murind de un cancer similar cu cel al celor doi directori mentionati. Din acest dosar inca mai sunt tinute secrete zeci de file. In fine, din dosarele de la CNSAS lipsesc cu desavarsire documentele referitoare la bomba care a explodat la Europa Libera. Cu toate ca acesta e singurul atac terorist contra postului nostru, recunoscut oficial de Ion Iliescu in noiembrie 2001, pe cand era presedintele Romaniei, ca fiind opera "grupului Carlos la ordinul Securitatii". Mai sunt, cu siguranta, si niste dosare ultrasecrete, in care se afla cu adevarat "corpurile delicte". Nu stiu daca ele se gasesc in arhiva SIE sau in alte arhive, sa zicem cele ale Cabinetului Unu. Operatiunile au fost in toate cazurile fie cerute, fie aprobate de "Arhitectul-sef", "Indrumatorul-sef" etc., toate nume de cod ale lui Ceausescu insusi. stiu sigur, de pilda, ca i s-a trimis dictatorului un raport complet in privinta actiunilor impotriva lui Noel Bernard, care nu e de gasit.

» In ce stadiu sunteti cu volumul in care veti dovedi faptul ca mortile celor trei directori ai postului au fost executate de Securitate?

Este o carte pe care o scriu in engleza pentru a fi publicata in Statele Unite. Potrivit contractului pe care il am, ea ar trebui sa fie terminata pana la sfarsitul anului, dar cred ca voi avea nevoie de o amanare. Nu ma indoiesc ca va fi tradusa si in romaneste. Subliniez ca este vorba de o carte si nu de un rechizitoriu.

» Cum ati reusit sa-i convingeti pe cei de la SIE sa declasifice sute de pagini din dosarul de urmarire al lui Noel Bernard?

Primele declasificari s-au petrecut in urma receptiei pe care presedintele Iliescu a dat-o la sfarsitul lui noiembrie 2001, la aniversarea a 50 de ani de la infiintarea Europei Libere. Cu acel prilej, el a rostit un discurs in care a recunoscut, cum am spus mai inainte, ca bomba fusese pusa de grupul Carlos la comanda Securitatii. El a deplans, de asemenea, "moartea tragica" a directorilor Europei Libere "in conditii inca neelucidate". Dupa receptie, impreuna cu presedintele de atunci al Europei Libere, Tom Dine, am avut o intrevedere cu domnul Iliescu in care i-am cerut acces la arhive pentru "a elucida conditiile". Ulterior, m-am intalnit cu Ioan Talpes, care era pe atunci principalul consilier al presedintelui, iar acesta m-a trimis la directorul SIE, Fulga. Nu mult dupa ce am vorbit cu dl. Fulga, la CNSAS au inceput sa soseasca primele dosare declasificate. Era un important progres, dar dosarele nu erau complete. Din cel al lui Noel Bernard lipseau peste 80 de file, iar din cel al lui Vlad Georgescu (mult mai mare – cinci volume) erau absente vreo 280 de file. Absentele le puteam determina prin compararea opisurilor cu ceea ce primisem efectiv. Demersurile noastre de a obtine si documentele lipsa au ramas fara raspuns vreme de cativa ani. Abia in decembrie trecut am primit si restul filelor.

» Sunteti convins ca sursa "Laurentiu" din dosare era aceeasi persoana cu Constantin Balaceanu-Stolnici?

Vedeti, eu am facut aceste cercetari punandu-mi in cap ca sarcina mea e sa aflu evenimentele, nu cine sunt vinovatii. Am ramas fidel acestei devize. Dar, intre timp, a fost deconspirat Constantin Balaceanu-Stolnici, a si recunoscut. Acuma, daca el a fost "Laurentiu", numai din dosar se poate afla. E usor de dedus din context cine era "Laurentiu", pentru ca era un informator foarte prolific.

» Prin activitatea Dvstra de acum, nu sunteti cumva singurul din echipa de la Europa Libera care nu si-a incheiat inca "misiunea"? Colegii Dvstra s-au reprofilat mai mult sau mai putin.

As zice ca mai curand eu m-am "reprofilat", caci in timp ce unii dintre colegii mei mai sunt inca jurnalisti, eu am devenit mai curand cercetator de dosare si scriitor de carte. E adevarat, insa, ca am ramas legat "institutional" de Europa Libera ca "senior advisor". Ar trebui sa adaug ca Europa Libera, ca post, mai transmite in limba romana si astazi, doar o jumatate de ora pe zi pentru ascultatorii din Romania, dar doua ore pentru Republica Moldova.

» Banuiesc ca va e imposibil sa va detasati de faptul ca sunteti un personaj al filmului lui Alexandru Solomon, dar credeti ca abordarea cineastului e una corecta?

Am vazut filmul de cateva ori, cu diverse prilejuri. Faptul ca sunt un protagonist acolo nu m-a flatat atat de mult incat sa apreciez filmul in functie de asta. Dupa prima vizionare, impreuna cu Emil Hurezeanu, in studioul lui Solomon, ne puneam amandoi unele intrebari privitoare la modul in care vor percepe filmul generatiile tinere de spectatori care nu au trait "fenomenul" Europa Libera, precum si publicul strain. Dupa prima prezentare publica a filmului, in deschiderea Festivalului International ASTRA de la Sibiu, unde o asistenta de vreo 600 de persoane, in mare masura tineri si destul de multi straini, a reactionat entuziast, semnele de intrebare s-au volatilizat in mare masura. Alexandru Solomon este un cineast de recunoscuta valoare, iar viziunea sa artistica asupra unui subiect complex si delicat in unele privinte, ca Europa Libera, merita toata lauda. Tema "Europa Libera" nu mai are "fierbinteala" de acum 18 ani, filmul aruncand o privire detasata, sobra si de aceea cu atat mai interesanta asupra acelei file de istorie.

» Care e secventa care va place cel mai mult?
Am incercat sa urmaresc filmul mai curand ca un tot decat ca o suita de secvente. M-a induiosat secventa de la inceput in care i-am vazut pe fostii mei colegi regasindu-se cu bucurie, in fostul sediu din München al postului, cu prilejul filmarilor. Mi-as fi dorit sa fiu si eu acolo. Alegoria pe care o propune Al. Solomon cand filmeaza clasa de copii orbi si pe profesoara nevazatoare care povesteste ce a reprezentat pentru romani Europa Libera are, mi se pare, o putere evocativa remarcabila, desi poate putin cam ezoterica. Amintirea celor care au cazut victima terorismului Securitatii, desi "matter-of-factly" (n. red. – directa), a fost iarasi un moment de rezonanta emotionala.

» Ati spus la dezbaterea organizata saptamana trecuta la Muzeul Taranului Roman ca filmul are mai ales o functie pedagogica. Cum ati vrea sa reactioneze tinerii care nu au prins nici o emisiune de-a dvs. inainte de 1989?
Mi-as dori ca tinerii sa ia aminte si sa pretuiasca libertatea de care se bucura astazi. Filmul le spune ca, in afara lipsurilor materiale, a persecutiilor politice si a atotputerniciei Securitatii, comunismul a mai insemnat si o rupere de restul lumii, o izolare fortata, greu de invins. Acea ora sau acele doua ore de ascultare a Europei Libere erau, in conditiile date, o evadare imaginara, o infratire cu vocile de "afara", poate dadeau chiar un sentiment de libertate temporara.

"Operatiunile au fost in toate cazurile fie cerute, fie aprobate de «Arhitectul-sef», «Indrumatorul-sef» etc., toate nume de cod ale lui Ceausescu insusi. stiu sigur, de pilda, ca i s-a trimis dictatorului un raport complet in privinta actiunilor impotriva lui Noel Bernard, care nu e de gasit."
Nestor Ratesh

"Stim ca bomba care a explodat la sediul Europei Libere din München in februarie 1981, coletele-capcana trimise unor colaboratori ai postului cu cateva luni mai devreme, moartea de cancer – indus foarte probabil prin iradiere – a doi directori si a editorului principalei noastre emisiuni, «Actualitatea Romaneasca», amenintarile si campaniile de discreditare impotriva altora au fost planuite de Securitate si executate la ordinele ei. Procurorul Dan Voinea ancheteaza aceste crime, dar prezentarea lor intr-un tribunal nu s-a produs inca."
Nestor Ratesh

Neculai Constantin Munteanu: "Desi Securitatea a disparut, securistii au ramas si s-au adaptat la democratie"

» V-ati desprins de perioada Europa Libera sau e inca prezenta in viata dvs.?
si da, si nu. Da, pentru ca astazi au disparut si realitatea, si cauzele care faceau din Europa Libera o prezenta necesara ca aerul pentru milioane de romani dornici sa stie pe ce si in ce lume traiesc. Comunismul e acum un cosmar de trista amintire. A disparut si Securitatea, care a facut eforturi demne de mila sa ne reduca pe noi la tacere si sa-i impiedice pe romani sa ne asculte. Nu, pentru ca, desi Securitatea a disparut, securistii au ramas, s-au reciclat, s-au adaptat la economia de piata si la democratie, au intrat in politica si in afaceri, dau lectii de democratie si continua sa fie fermentul sistemului ticalosit. Nu, pentru ca unii dintre multii securisti care au incercat sa ne denigreze, sa ne compromita si chiar sa ne anihileze ocupa locuri importante in institutiile statului de drept. In fine, nu, deoarece colaborez saptamanal la Radio Europa Libera, inca activ si astazi. De luni si pana vineri, transmite zilnic un program de o ora pentru Republica Moldova si o jumatate de ora pentru Romania, are si ascultatori si poate fi auzit pe unde scurte, pe frecventele cunoscute. Este preluat de cateva posturi pe FM si poate fi auzit si pe Internet.

» Cum vedeti acum perioada de dinainte de ‘89? Meritam acum sa fi fost ajutati de
Europa Libera?
Nu ne-am pus niciodata problema daca romanii ne merita sau nu. Europa Libera era un post de radio american care isi propunea sa ofere "natiunilor captive", oamenilor pe care o istorie nenorocita i-a aruncat dupa Cortina de Fier, o informatie obiectiva, neafectata de limba de lemn si de propaganda comunista, si sa promoveze valorile democratiei occidentale. Informatia era dublata de analize, comentarii, puncte de vedere in care aratam de ce sistemul comunist nu functioneaza, de ce este incapabil sa-si respecte promisiunile sau sa asigure oamenilor un minimum de libertati. Mai mult, am sfasiat si cortina tacerii, oferindu-le acestor oameni posibilitatea de a vorbi atunci cand au vrut, au putut sau au avut curajul s-o faca. Probabil ca foarte multi oameni au gasit in emisiunile noastre cel putin intrebarile pe care si le puneau, daca nu si posibile raspunsuri. Astfel se explica de ce oamenii ne ascultau cu milioanele, desi in anumite perioade ascultarea si comentarea in public a celor auzite erau riscante si adesori pedepsite cu ani de inchisoare.

» Se vorbeste tot mai des azi, in contextul recuperarii perioadei comuniste, ca am cam dormit pe noi in vreme ce altii, polonezii, de exemplu, s-au opus fatis regimului si in numar mult mai mare.

Popoarele silite sa imparta "fericirea" de a trai in lagarul comunist aveau in comun o istorie nefericita si o geografie nenorocita, consecinta a celui de-al doilea razboi mondial. In rest, fiecare tara are particularitatile si specificul ei, care tin de istorie, de traditii, de religie, de temperament, de felul de a fi al oamenilor, de capacitatea de a indura, de curajul de a se razvrati. Daca in Romania nu s-a intamplat ceea ce s-a intamplat in Polonia, Germania de Est, Ungaria sau Cehoslovacia, nu inseamna ca romanilor le-au lipsit actele de rezistenta. Au fost si oameni care s-au opus deschis, au avut curaj sa afirme public ce gandesc si care si-au asumat riscuri – Paul Goma, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Radu Filipescu, Vasile Paraschiv. Am avut miscarile din Valea Jiului si din Brasov. Ne-a lipsit o anumita coeziune, capacitatea de a ne solidariza deschis cu acesti oameni. Ne-a lipsit si o disidenta intelectuala mai energica si mai bine structurata, si poate si o Biserica mai activa, cum a fost Biserica Catolica. De ce? Discutia e lunga. Aveam probabil nevoie sa ne ajunga cutitul la os, cum s-a intamplat in decembrie ‘89.

» Cum se vedea Romania de departe, pe calea undelor?

Desi multa vreme n-am fost decat niste voci ale noptii, desi aflati la 2000 de kilometri de realitatile despre care vorbeam, am simtit, am vazut si am inteles mai bine situatia din Romania. I-am descalcit cauzele, am detectat neadevarurile si minciunile sistemului. E drept, am avut privilegiul de a putea vorbi, si am facut-o cum ne-am priceput mai bine, desi Securitatea a incercat sa ne ajunga si acolo. A fost felul nostru de a ne solidariza cu suferintele a milioane de oameni care gandeau ca noi, dar n-aveau posibilitatea sa se exprime si nici sa actioneze. Nu ne-am facut decat datoria, si istoria – sa nu zic vorba mare – ne-a dat dreptate.

» Ati vazut filmul realizat de Alexandru Solomon? E ceva ce el n-a spus si ar fi trebuit s-o faca?

Da, si cred ca e un film bun in ceea ce autorul si-a propus. Nu este o istorie a Europei Libere, ci un segment din istoria acestui post de radio, cuprins intre doi ani de varf, 1977 si 1989, cu tot ceea ce a insemnat acest post de radio pentru romani, cu accente pe infruntarea uneori dramatica nu doar cu regimul si cu mana lunga si invizibila a regimului, Securitatea, cu punerea in evidenta a cazurilor unor oameni care au incetat din viata in conditii nici azi elucidate.
» Ce-ati dori ca tinerii sa inteleaga despre Europa Libera?
Radio Europa Libera este un capitol important in infruntarea Est-Vest din ultima jumatate a secolului trecut. Are un loc important si in istoria Romaniei sub comunism. si candva lucrurile se vor aseza, si aceasta istorie va fi scrisa. Nu cred ca tinerii de astazi ar trebui neaparat sa inteleaga ceva despre ce a fost Europa Libera. Ma intereseaza foarte mult insa atitudinea generatiei mature, a generatiei mele. si nu ma refer la masa ascultatorilor anonimi, care au o buna si calda amintire despre noi. Ma intereseaza atitudinea autoritatilor statului de drept care se infiripa acum in Romania. Pentru ca, iata, la 17 ani de la revolutie, desi am fost omagiati si decorati de doi presedinti, iar un al treilea a recunoscut public rolul jucat de Europa Libera in raportul in care a condamnat regimul comunist ca ilegal si ilegitim, multe dosare importante care ne privesc si ca institutie, si ca oameni continua sa ramana sub obroc. Faptul ca ar fi vorba despre dosare de siguranta nationala, la 17 ani de la revolutie, e un argument pueril. Sau e valabil doar daca autoritatile statului de drept de astazi sunt solidare cu un regim "ilegitim si criminal" de ieri. Solidari cu bratul terorii comuniste, Securitatea, "institutie esentiala in sustinerea statului comunist, ilegal si ilegitim"!

» Exista dovezi concrete ca sursa "Laurentiu" din dosarele Securitatii, care a furnizat, printre altele, planul locuintei lui Vlad Georgescu, era aceeasi persoana cu Constantin Balaceanu-Stolnici?
Din punctul meu de vedere, dovezile sunt 99,99% sigure. Am intrebat-o si pe sotia lui Vlad Georgescu, Mary, si pe o alta persoana de la Europa Libera, care mi-a confirmat ca Balaceanu-Stolnici dormea la Anca Tylo cand venea in Germania. Chiar el a recunoscut ca-i stia pe multi de la REL. In al doilea rand, informatiile din dosarele operatiunilor "Melita" si "Eterul" se confirma cu instructiunile pe care le primea de la Securitate si care fac parte din dosarul lui de informator, publicat de Monitorul Oficial. Constantin Balaceanu-Stolnici n-are probe ca nu e adevarat ce scrie in documentele Securitatii.

"Ma intereseaza atitudinea autoritatilor statului de drept care se infiripa acum in Romania. Pentru ca, iata, la 17 ani de la revolutie, desi am fost omagiati si decorati de doi presedinti, iar un al treilea a recunoscut public rolul jucat de Europa Libera in raportul in care a condamnat regimul comunist ca ilegal si ilegitim, multe dosare importante care ne privesc si ca institutie, si ca oameni continua sa ramana sub obroc."
N.C. Munteanu

Un documentar artistic profesionist

Cold Waves. Razboi pe calea undelor" a fost realizat de Alexandru Solomon pe baza a 100 de ore de material filmat. Pentru ca a constatat ca nu poate cuprinde toata informatia despre sectia romana a Europei Libere si despre oamenii care au lucrat acolo, ca si despre Romania perioadei respective, cu evenimentele si biografiile aferente, cineastul a ales pana la urma o felie cuprinsa intre anii 1977-1989. Chiar si asa, multe personaje si povesti au ramas pe dinafara, dar vor fi incluse in serialul TV de trei episoade a cate 52 de minute. Acesta va include interviurile cu Mircea Carp, Gelu Ionescu, Magdalena Kopf (fosta logodnica a lui Carlos sacalul), precum si un interviu mai vast cu Ion Vianu sau imagini ale casei conspirative a lui Carlos (aflata intre Baneasa si Otopeni). Filmul care intra maine in sali contine interviuri cu Monica Lovinescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, serban Orescu, Nestor Ratesh, Ioana Magura-Bernard, Andrei Voiculescu, Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Richard Cummings (coordonatorul pazei de la REL), dar si Ilie Merce, Cornel Burtica, Ilich Ramirez-Sanchez, alias Carlos sacalul, si avocata acestuia, Isabelle Courtaut-Peyre.

"Cold Waves" e un documentar artistic, nu un reportaj sau o ancheta. Reconstituirile artistice, asa-numitele "reenactments", sunt suficient de scurte cat sa fereasca filmul de capcana documentarului didactic de televiziune. Intr-un decor triunghiular, mobilat fie pentru a constitui o bucatarie de pe vremea comunismului, un birou al Securitatii sau studioul de radio, personaje anonime cu figurile ca de ceara indeplinesc rolurile romanului obisnuit, securistului sau celui din fata microfonului. Din cand in cand, o platforma mobila roteste prin fata ochilor un simbol – un pasaport, un platou cu tacamuri sau cu capete de pui. Rand pe rand, intr-un studio de radio mobil, pe care echipa lui Solomon l-a carat prin toata Europa cu microbuzul, apar figurile din spatele vocilor. Marturisirile celor de REL, cautate de directorul de imagine Andrei Butica in detalii si gros-planuri, sunt montate de Catalin Cristutiu impreuna cu imagini de arhiva sau secvente regizate, cum e intalnirea dupa multi ani a echipei de la Europa Libera, la sediul din München, devenit intre timp Facultate de Jurnalism.

Desi materia istorica era foarte densa si complicata, Al. Solomon retine cateva momente importante: cutremurul din 4 martie 1977 (cand Europa Libera a realizat acel incredibil pod cu Romania), apelul lui Paul Goma, scrisoarea Doinei Cornea trimisa Europei Libere intr-o papusa, prin jurnalistul Josy Dubié, disidenta lui Vasile Paraschiv, aparitia cartii "Orizonturi rosii" de Ion Mihai Pacepa, revolutia din ‘89. O buna parte din film se refera la incercarile Securitatii de a intimida activitatea Europei Libere si la actiunile criminale si teroriste ale Securitatii, care inca asteapta sa fie lamurite. Ioana Magura Bernard vorbind despre disparitia lui Noel Bernard, Mary Georgescu despre cea a sotului sau, Vlad Georgescu, Monica Lovinescu povestind despre cum a fost batuta in noiembrie 1977 (dar a fugit din spital ca sa ia parte la conferinta de presa a lui Paul Goma), relatarile despre moartea lui Emil Georgescu sunt momente de intensa incarcatura emotionala. Al. Solomon le echilibreaza prin interviurile cu "partea adversa", mai ales cel cu Ilie Merce, care a condus comandamentul "Eterul" (care se ocupa de Europa Libera) si care acum s-a mutat ca senator PRM la Casa Poporului. Replicile lui sunt pe cat de obraznice pe atat de nonsalante: "Asta e situatia. Noi n-am avut disidenti", spune el, dupa ce rezuma acuzatiile de terorism ale echipei de la Europa Libera la "incercarile unora de a se da rotunzi", spunand in acelasi registru ca acestora le dadea mana sa faca pe curajosii pentru ca erau plecati din tara. Generalul Plesita apare prin declaratiile incendiare de la OTV.
Filmul lucreaza pe doua planuri temporale. Desi se refera la evenimente trecute, el ne readuce mereu in prezent, iar finalul ne paraseste acolo cu o senzatie amara.

"N-am unde sa ma exprim! Daca imi creati o rubrica la "Scanteia", renunt la Europa Libera si scriu la "Scanteia" pentru ca eu am lucruri de spus."
Doina Cornea, in "Cold Waves"

Carlos Sacalul primise doua mitraliere de la gen. Plesita

Alexandru Solomon l-a intervievat pe Carlos sacalul prin telefon, acesta fiind inchis pe viata in inchisoarea franceza din Clairvaux. Desi procurorul german, Detlev Mehlis, spune in film ca investigatiile sale au dus la concluzia ca atacul cu bomba asupra sediului Europei Libere din Praga a fost pus la cale de Securitatea romana impreuna cu Carlos sacalul, acesta neaga. El ii mai spune lui Al. Solomon ca Nicolae Ceausescu era "taran de la munte, dar un patriot adevarat", in vreme ce Elena Ceausescu era "mai dificila". Lui Carlos sacalul i-a fost insa simpatic generalul Plesita. seful Serviciilor Secrete ii facuse cadou doua mitraliere rusesti care il faceau sa se simta ca Che Guevara.

Cele mai citite

Cea mai mare fabrică de oțel din Rusia a fost lovită de drone

În noaptea de 24 februarie, la Lipețk, localitate situată în vestul Rusiei aproape de granița cu Ucraina, s-au auzit explozii puternice. Mai multe drone...

Vize gratis pentru America. Nu pentru toată lumea, însă

Guvernul intenționează să plătească pentru câteva zeci de mii de bugetari vizele de turism și de afaceri pentru America. Măsura se încadrează în...

Topul celor mai ieftine apartamente din București. Cât costă o garsonieră

Cumpărătorii interesați de apartamentele din Capitală au la dispoziție cea mai variată ofertă de locuințe din care pot alege, dar și plătesc sume...
Ultima oră
Pe aceeași temă