Anul agricol 2015-2016 a fost unul destul de bun, deși seceta a afectat producțiile și în vara acestui an. Producțiile medii au fost mai mari, de 4,4 tone de grâu la hectar în județul Brăila, unde sunt instalații de irigații pe 80-90% din terenurile agricole.
În bazinul cerealier de pe Podișul Covurlui, unde sunt instalații numai pe 130.000 din cele 350.000 de hectare de terenuri agricole, producția de grâu a fost de 3,5 tone/ha. Fermierii gălățeni au riscat, pentru că, după ce în vara lui 2015 seceta a afectat culturile în proporție de 80%, fiind înregistrate pagube de 361 milioane lei, în primăvara acestui an au precontractat irigații numai pentru o suprafață de 38.000 ha de culturi agricole.
Până la urmă, în 2016 au fost irigate numai 6.000 din cele 38.000 de hectare precontractate, adică aproximativ 5% din suprafaţa amenajată cu sisteme de irigații. Motivul pentru care fermierii nu dau curs facilității de a-și iriga culturile este prețul mare al energiei electrice.
Producții mai mari, dar sub potențial
Faptul că au fost irigate numai 5% din terenurile amenajate cu irigații, adică 2% din suprafața agricolă din Bazinul Covurlui, este reflectat în producțiile agricole, care sunt mai bune decât în 2015, când seceta a făcut ravagii, dar nu sunt la nivelul potențialului agricol. Potrivit datelor Direcţiei Agricole Galaţi, pe cele 59.638 ha cultivate cu grâu a fost înregistrată o producție medie de 3,48 tone/ha, cu 20% mai mare decât producția medie din 2015.
Evident, există discrepanțe între producțiile de pe terenurile irigate și cele de pe terenurile neirigate. În zonele din nordul și centrul județului Galați, unde nu există sisteme de irigații, producția medie a fost de 2,7-2,8 tone/ha, în timp ce fermierii din sud și est, care și-au mai irigat culturile, au obținut producții de până la 6 tone/ha. La unele culturi au fost înregistrate creșteri de 150-300% față de anul trecut. La secară, producția medie a fost în acest an de 3,6 tone/ha, cu 295% mai mare decât în 2015 (1,2 tone/ha), la mazăre s-au realizat 3,02 tone/ha, o producție cu 254% mai mare decât anul trecut, iar la rapiță producția medie a fost de 3,5 tone/ha, în creștere cu 150% față de 2015.
Au mai fost înregistrate creșteri de 159% la orzoaica de primăvară, de 140% la orz și de 135% la orzoaica de toamnă. Au fost producții mici la culturile de porumb și de floarea-soarelui, afectate și de seceta din lunile august și septembrie, dar și de ploile din octombrie, care au întârziat recoltarea.
“Motorul” economiei brăilene
Cu mult mai bine stau lucrurile la Brăila, unde sistemul de irigații acoperă aproape întreaga suprafață agricolă, iar agricultura este o afacere. Se poate spune că agricultura este „motorul” economiei brăilene. În județ există sisteme de irigații pe 274.000 de hectare, adică pe aproximativ 80-90% din suprafaţa agricolă. Staţia de pompare de la Stăncuţa este cea mai mare din ţară, asigurând apă pentru irigarea a 205.000 ha de terenuri agricole, din care 80.000 ha în judeţul Ialomiţa, iar restul în judeţul Brăila. Este o staţie de pompare cu un debit instalat de 180 mc/s.
Staţia de la Stăncuţa este una plutitoare, care are în dotare zece nave, cu câte şase electropompe pe fiecare navă. Potrivit datelor Direcției Agricole Brăila, pe cele 67.000 ha cultivate cu grâu şi triticale a fost realizată o producție medie de 4,467 tone/ha, cu puțin peste cea estimată, de 4,2 tone/ha. La orz producţia medie a fost de 4,6 tone/ha, la orzoaica de toamnă de 3,48 tone/ha, iar la rapiță 2,75 tone/ha.
La Brăila au fost înregistrate producții bune și la culturile de toamnă. Pe cele 77.723 ha cultivate cu floarea-soarelui a fost realizată o producție medie de 2,4 tone/ha, iar pe cele peste 84.000 ha cultivate cu porumb producția medie a fost de 5,5 tone/ha.
Beneficii din terenurile ADS
La Brăila e o situație ceva mai specială, pentru că există cea mai mare „fermă agricolă“ din țară, Insula Mare a Brăilei (IMB), cu 56.000 ha de terenuri agricole. De fapt, IMB este formată din 40 de ferme agricole. În IMB au fost înregistrate în acest an producții de 6,5 t/ha la grâu, de 7,5 t/ha la orz şi de 3,4 t/ha la rapiţă. Practic, producția medie la grâu pe judeţul Brăila a fost trasă în sus de producţiile mari obţinute în IMB, de 6,5 t/ha, în timp ce în zona de terasă producția la grâu a fost de 3,9 t/ha.
Societatea care a preluat în concesiune de la ADS terenurile agricole din Insula Mare, Agricost SRL, administrată de Constantin Duluțe, este cea mai profitabilă afacere din Brăila, fiind numărul 1 în topul IMM-urilor. Profitul net estimat pentru acest an este de aproape 14,1 milioane euro, cu un milion de euro mai mare decât profitul Agricost din 2015.
