p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 16.0px ‘Times New Roman’; -webkit-text-stroke: #000000}
p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 16.0px ‘Times New Roman’; -webkit-text-stroke: #000000; min-height: 18.0px}
span.s1 {font-kerning: none}
Sfântul Părinte a fost invitat de ierarhii catolici și ortodocși, dar și de președintele României
Autorităţile bisericeşti ar dori ca înaltul prelat să ajungă în ţară pe 30 noiembrie, chiar înainte de centenarul Marii Uniri.
Sfântul Părinte Papa Francisc este așteptat anul viitor în România, când va fi celebrat centenarul Marii Uniri. Suveranul Pontif a primit invitații oficiale în acest sens atât din partea Bisericii Catolice și din partea Bisericii Ortodoxe Române, cât și din partea autorităților române, iar vizita Papei Francisc este aproape o certitudine, a declarat mitropolitul romano-catolic de București, Ioan Robu.
„Sfântul Părinte a fost invitat din partea Bisericii Catolice, mai exact din partea Conferinței Episcopilor Catolici din România, de asemenea, din partea Președinției și suntem informați că și Patriarhia, prin Patriarhul României, i-a trimis vorbă Sfântului Părinte că este așteptat în România. Așa încât nu știm când va veni, dar suntem aproape siguri că Sfântul Părinte va veni anul viitor”, a declarat înaltul ierarh.
Declarația a fost făcută la Cluj, la finalul reuniunii Conferinței Episcopilor Catolici din România, la care au participat reprezentanții celor trei rituri catolice din țara noastră: latin, bizantin și armean. Ierarhii catolici au mai afirmat că, în cadrul vizitei papale, ar putea avea loc și beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici, în frunte cu cardinalul Iuliu Hossu, morți pentru credință în temnițele comuniste.
”Am putea să vedem legătura care există între vizita Papei și beatificarea episcopilor greco-catolici, fiindcă nu știm când va veni Sfântul Părinte și nu știm nici când vor fi beatificați. Noi credem că va fi de acord Sfântul Părinte să facă această beatificare odată cu vizita în România. Dacă sunt eventuale întârzieri în procesul de pregătire a beatificării, la Roma, acestea pot fi grăbite”, a adăugat IPS Ioan Robu.
Cei șapte episcopi martiri au fost aruncați în temniță de autoritățile comuniste pentru că au refuzat să accepte interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și încorporarea parohiilor sale în Biserica Ortodoxă Română, controlată în acea vreme de ”patriarhul roșu”, Justinian Marina, complicele bolșevicilor.
Variante de lucru
Autoritățile române ar dori ca vizita Sfântului Părinte Papa Francisc să aibă loc anul viitor, deoarece în 2018 va fi serbat Centenarul Marii Uniri. La 1 Decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu a fost cel care citit mulțimii adunate la Alba Iulia Declarația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României.
În aceste condiții, unii dintre clericii și credincioșii Bisericii Catolice propun un scenariu pentru vizita papală, care, însă, este mai mult o speranță. Astfel, varianta perfectă, din punctul lor de vedere, ar fi cea în care Sfântul Părinte ar fi prezent în România în 30 noiembrie 2018, pentru a-l omagia și pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, prin intermediul unei ceremonii ecumenice, la care să participe, cu respectarea canoanelor, și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române.
În seara de 30 noiembrie sau în dimineața de 1 Decembrie, Sfântul Părinte ar putea ajunge cu avionul la Cluj, unde ar putea sfinți noua catedrală greco-catolică, care este dedicată tocmai martirilor și mărturisitorilor credinței din secolul XX.
Catedrala este aproape gata și ar putea fi terminată până la finalul anului viitor. De acolo, Papa Francisc ar putea ajunge la Blaj, în catedrala arhiepiscopală majoră greco-catolică, iar apoi la Alba Iulia, unde ar putea vizita, deopotrivă, catedrala romano-catolică, cea mai veche din România, și Catedrala ortodoxă a Încoronării. Apoi, ceremonia de beatificare ar putea avea loc pe Platoul Romanilor, locul unde la 1 Decembrie 1918 Iuliu Hossu citea proclamația de Unire.
Papa ar putea merge la Alba Iulia
Alba Iulia pare cel mai plauzibil loc pentru beatificarea episcopilor martiri, pentru că orașul are o importanță spirituală specială pentru români. Pe lângă faptul că este Cetatea Unirii, în Alba Iulia a avut loc și Unirea religioasă a românilor ardeleni cu Biserica Romei, iar arhieparhia greco-catolică, deși are sediul la Blaj, poartă titlul de Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș. Pentru romano-catolici, orașul este important, deoarece acolo se află cea mai veche episcopie catolică din Transilvania, unde este înmormânat ultimul conducător de Cruciadă, Iancu de Hunedoara, şi se află şi Catedrala Încoronării, locul unde Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost unși drept Suverani ai României Mari.
Istorie. Beatificarea a început în 2003
Statul român a abrogat legea prin care interzicea Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, abia după căderea comunismului. Ierarhia greco-catolică a fost restabilită în mod oficial de Sfântul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei. Papa Benedict al XVI-lea a ridicat Biserica Română Unită cu Roma la rangul de Arhiepiscopie Majoră, echivalentul unui patriarhii ortodoxe. Procesele de beatificare a episcopilor greco-catolici români au început în 2003, iar Papa Francisc ar putea să îi beatifice anul viitor. Aceștia ar putea fi primii sfinți greco-catolici ai Bisericii Catolice. Există mai mulți romano-catolici din România ridicați la cinstea altarelor: Ieremia Valahul, un călugăr din Evul Mediu, monseniorul Vladimir Ghika, pentru Arhidieceza de București, episcopul Anton Durcovici, de origine austriacă, pentru Dieceza de Iași, episcopul Johann Schefler, de origine germană, pentru Dieceza de Satu Mare, și episcopul Szilard Bogdanffy, de origine maghiară, pentru Dieceza de Oradea.
