In „Romania libera” de marti, 8 noiembrie 2005, am publicat un articol in care am aratat ca numirea arhiepiscopului Bartolomeu Anania ca mitropolit al Clujului, prin lovitura de palat patriarhal, este ilegala din punctul de vedere al normelor dupa care se desfasoara activitatile bisericesti, prevazute in volumul de reper pentru toate organismele si instantele eclesiale, numit „Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romane”, aparut la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, in ultima editie actualizata din 2003.
In sectiunea numita „Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane” se spune cat se poate de clar: „Patriarhul, Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii se aleg prin vot secret de Colegiul Electoral, constituit din membrii Adunarii Nationale Bisericesti si cei ai Adunarii Eparhiale ai Eparhiei vacante”, norma intarita si de alte paragrafe ale acestui volum.
Un recent comunicat de presa al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului ofera un punct surprinzator de vedere asupra celor petrecute in Sfantul Sinod, dupa scindarea Mitropoliei Ardealului, care desfiinteaza, practic, „Statutul pentru organizarea si functionarea BOR”, facand inutila activitatea Adunarii Nationale Bisericesti, pe care o ameninta cu dizolvarea daca va pune in discutie, in februarie 2006, desemnarea IPS Bartolomeu ca mitropolit al Clujului: „Sfantul Sinod este si ramane cea mai inalta autoritate canonica, dogmatica, administrativa si disciplinara a Bisericii, hotararile lui stau sub pecetea Duhului Sfant si sunt absolut obligatorii pentru toti membrii sai si pentru toate institutiile, asezamintele si persoanele din sanul Bisericii. Potrivit Statutului, Adunarea Nationala Bisericeasca are atributii economico-administrative, precum si pe „cele care nu intra in competenta Sfantului Sinod” (art. 19). In nici un caz ea nu are caderea de a pune in discutie o hotarare sinodala canonica fara perspectiva de a fi imediat dizolvata” (s.n.). Numai ca acelasi Statut al BOR precizeaza in articolul urmator (20, p. e) ca tocmai Adunarea Nationala Bisericeasca hotaraste „schimbarea titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor, a intinderii lor teritoriale si a infiintarii de noi Eparhii”.
Nu numai ca IPS Bartolomeu ia din Statutul BOR doar ce-i convine, dar vrea sa ne convinga cu orice pret ca desemnarea sa ca mitropolit al Clujului s-a realizat „sub pecetea Duhului Sfant”, nu prin intriga eclesiala si lovitura de palat patriarhal a celor sapte episcopi ardeleni, nemultumiti de votul care l-a adus pe PS Laurentiu Streza pe tronul mitropolitan al Ardealului. Sa fi fost oare in intentia Duhului Sfant sa desfiinteze practic Mitropolia istorica si unitara a Ardealului, scindand-o in „Mitropolia Sibiului si Covasnei-Harghita” (cu doar o eparhie sufragana), si in Mitropolia Clujului, Alba-Iuliei, Crisanei si Maramuresului (intinsa peste judetele Cluj, Bihor, Salaj, Satu Mare, Maramures, Bistrita, Mures, Alba)? Chiar atat de nedrept sa fie Duhul Sfant? De altfel, IPS Bartolomeu are propria versiune asupra loviturii de forta pe care a pus-o cu migala la cale: „Nici pe departe nu poate fi vorba de o scindare in Biserica noastra sau in provincia Ardealului. Reactiile unor sibieni sunt firesti si scuzabile, iar interesul presei se explica si prin faptul ca un astfel de eveniment se petrece foarte rar in istoria unei Biserici si niciodata lipsit de tensiuni”. Profesorul Mircea Pacurariu, cel mai avizat istoric al ortodoxiei romanesti, pune insa degetul pe rana: asa ceva nu s-a mai intamplat niciodata, in toata istoria Bisericii Ortodoxe Romane, de la origini pana in prezent!
